* Voltaire, marele umanist al Franţei, a constatat co­rect: "Tortura este mijlocul de a salva un vinovat voi­nic şi de a condamna un nevinovat firav”. Chiar de aceea, atenienii nu apelau la tortură decât când era vorba de crime împotriva statului, iar romanii n-au torturat niciodată un cetăţean roman pentru a-i smulge un secret. Şi, totuşi, oamenii torturează oameni şi în zilele noastre, prin cele mai sofisticate metode. Urmându-ne exemplul, sălbaticii din fundul Africii au devenit aproape la fel de răi ca noi. * Răsfoind Tribuna din 1990, am dat peste un serial interesant, semnat de Nicolae Achim şi Ion Sorescu, intitulat "Vile pentru ştabi, pe banii poporului", aflând câţi bani a dat ILL-ul (Urbana de azi) pentru repararea şi renovarea caselor primi­te de nomenclaturiştii sibieni. Apar casele, nu şi pose­sorii lor, semn că "autocenzura" era încă în sângele au­torilor. Are rost să le mai amintesc? Transilvaniei 3, Dima 8, Moldoveanu 15, Moldovei 20, Florilor 24, Titu Maiorescu 7, Moldoveanu 31, Goethe 23, Bucegi 14, Oituz 16,  Negoi 65, Moscova  4, Băicoi 25 etc. Nu s-a întâmplat nimic, ce-a păpat lupu a fost bun păpat. * În acelaşi an 1990, în 26 februarie, a apărut primul număr al săptămâna­lului "Tribuna sporturilor", redactori Mircea Biţu, N. I. Dobra, Ioan Pleşca, Octavian Rusu. La ora aia mai aveam încă sport în Sibiu, nu apucaseră sobolii să-l sape la rădăcină. * În marea lui euforie, la 11 aprilie 1865, preşedintele american Abraham Lincoln spunea din balconul Casei Albe: "Nu-i de ajuns să-i eliberăm pe sclavi, trebuie să facem din ei cetăţeni!" Ascultându-l, John Wilkes Booth, un sudist fanatic, a mormăit: "Este ultimul lui discurs". Peste trei zile, avea să-l împuşte mortal, în timp ce asista la piesa de teatru "Vărul nostru american". Booth a fost urmărit şi ucis în 20 aprilie într-o fermă în care se odihnea. A fost începutul unei lungi serii de asasinate politice în ţara pe care unii o proslăvesc ca fiind "mama democraţiei". * Trecând printr-o experi­enţă traumatizantă, N. Steinhardt nota în Jurnalul feri­cirii: "Pentru nimic în lume, să nu primeşti să fii martor al acuzării. E adevărat că vei avea zile foarte grele, dar nopţile le vei avea liniştite, vei dormi bine. Pe când, dacă accepţi să fii martor al acuzării, vei avea, ce-i drept, zile destul de bune, dar nopţile vor fi în­grozitoare. N-o să mai poţi închide un ochi". Are drep­tate, dar asta presupune să ai conştiinţă. Credeţi că Ion Iliescu, Voican-Voiculescu şi toţi cei care l-au judecat şi condamnat pe Ceauşescu au mustrări de conştiinţă şi nu pot dormi? * Împăratul roman Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus, al cincilea în dinastia Iulio-Claudiene (37-68) n-a fost, aşa cum susţin unii, un descreierat, care a rămas în istorie fiindcă a dat foc Romei. Faptul că a fost discipolul lui Seneca este un argument serios în favoarea lui. Avea talent şi fire de artist, era cultivat, dar a comis şi multe crime. A pierit tăindu-şi gâtul. Ultimele lui cu­vinte :"Ah, ce artist piere odată cu mine!" Dar a mai zis o vorbă memorabilă, când a semnat prima condamna­re la moarte a unui supus! "Quam vellem nescire litteras" (Mi-ar fi plăcut să fiu analfabet). Se pare că defectele i-au supravieţuit, faptele bune, nu. * Cicã, o pipă oferă omului înţelept timp să gândească, iar prostului, ceva să ţină în gură. Doi fumători de pipă s-au dus să fumeze în Rai: Dan loan Bogdan şi Bebe Bozdog. Altul nu cunosc.