Citite, auzite: De-o vreme încoace nu mai aştept decât veşti rele

Mai mult de jumătate din anii trăiţi am fost un ins optimist, comunicativ, vesel (poate chiar exagerat!) mereu înconjurat de prieteni, adevăraţi ori de conjunctură. Nu de puţine ori am fost admonestat că "pierd prea mult timp cu prietenii, în detrimentul familiei". N-am dorit să ajung un bătrân sâcâit, ţâfnos, morocănos, dar bag de samă că sunt pe acest drum, ajutat şi de trecerea timpului, şi de succesiunea evenimentelor nedorite. Nu mă mai simt confortabil în pielea mea şi nu mai aştept decât veşti rele decum deschid ochii dimineaţa. Dorm puţin şi agitat. Visez, dar nu ţin minte ce. Uit până mă trezesc. Scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, ajuns la anii senectuţii, zicea: "Mult îmi place să dorm, ca să uit că sunt bătrân şi orb". Acolo voi ajunge, probabil, şi eu dacă Cel de Sus îmi mai dă zile. *Din gândirea filozofică a lui Gh. Funar: "Matei Corvin a fost român, pentru că mama lui, Szilagy Erzebet, a avut o contribuţie minoră. Dacă nu punea osul domnesc oşteanul lancu, Szilagy Erzebet ar fi rămas fată mare”. Biata femeie, noroc cu "osul" lui lancu de Hunedoara. *Două profesiuni mi se par de tot hazul şi sunt promovate cu consecvenţă de toate posturile tv: cea de meteorolog şi cea de astrolog. Tare curios sunt cu cât sunt plătiţi aceştia, un fel de prezicătoare gen Baba Goanga, Baba Samba, Baba Omida, Vrăjitoarea Aurica şi altele. *Trăim o adevărată epidemie de cărţi în care Dumnezeu este prezent încă din titlu şi mă mir care-i explicaţia: Aproapele meu, Dumnezeu (Miruna Mureşanu), Cum ştii când Dumnezeu îţi vorbeşte (Priscilla Shirer), Să-l cunoaştem pe Dumnezeu (J. I. Packer), Cine este Dumnezeu? Momente cheie ale revelaţiei (Richard Buckham), Focul prezenţei lui Dumnezeu (A. W. Tozer), Viaţa cu Dumnezeu. Practicarea prezenţei divine (Fr. Laurenţiu), Conversaţii cu Dumnezeu (N. Donald Walsch), Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu (Dan Lungu)… *M-a întrebat un necunoscut, în librărie, dacă îmi plac volumele lui Varujan Vosganian: tocmai frunzărea un tom masiv "Povestiri despre oameni obişnuiţi", recent apărut. Surprins, i-am răspuns sibilinic că-l cunosc doar ca politician, "mai puţin ca scriitor". (De fapt, nu-i citisem nicio carte.) "Să ştiţi că scrie bine" a continuat amatorul de conversaţie. M-am făcut că nu-l aud şi m-am detaşat subtil. Eu de evrei şi de armeni mă tem şi când îmi aduc daruri, fiindcă n-o fac dezinteresaţi niciodată. *Vă spuneam că Petre Crăciun a publicat o carte ”Istoria şi catalogul stilourilor româneşti", din care, fireşte, nu puteau lipsi fabrica sibiană Flaro şi oamenii ei de bază în proiectare: Nicolae Sârbu, Galaftion Sofonea, Zosim Schiopotă, W. Hedwig, A. Kieltsch, I. Domnariu, D. Nicula, Eugenia Andreeseu, Mihai Serb,  Eugen Herşcovici… În acest an se împlineşte un secol de la înfiinţarea fabricii "Gratiosa", străbunica întreprinderii Flaro Sibiu. Poate se gândeşte cineva la o aniversare. *Multă vorbărie goală şi pe tema plagiatului, când totul s-ar rezolva simplu şi rapid: desfiinţaţi obligativitatea doctoratelor pentru ocuparea anumitor posturi sau funcţii, iar doctoranzii ar avea timp să se documenteze temeinic şi să elaboreze nişte teze cu adevărat originale. Păi, dacă mie, abia absolvent de facultate, ca să ajung asistent universitar, îmi ceri doctorat, eu nu am altă soluţie decât să-mi adaug câteva pagini la lucrarea de licenţă, copiind după alţii dinainte şi… cu o masă copioasă am rezolvat-o! Corect?