Citite, auzite: "Omul este singurul animal care se poate rata"

Probabil că mulţi dintre cei cărora le-a plăcut şcoala au idee cine a fost Nae Ionescu (1890, Brăila-1940, Bucureşti), filozof, profesor universitar, jurnalist, politician şi…fustangiu (semn că filozofia şi amorul carnal nu se exclud!) Până au fost comuniştii la putere despre el se vorbea cu fereală, pentru că a fost ideologul Mişcării legionare, atrăgându-i în jurul său pe câţiva tineri, care aveau să devină intelectuali de marcă garantată: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Constantin Noica, Vasile Băncilă şi chiar evreul Mihail Sebastian (deşi Nae Ionescu era şi se ştia că-i antisemit). În timpul vieţii i-a apărut o singură culegere de articole, întreaga operă filozofică fiind publicată postum, abia după 1989. Din multele panseuri orale ale lui "Tata Noe", cum îl ironiza Carol al II-lea, vă ofer un eşantion: "Frăţie de cruce şi legătură sufletească franco-română? Nu. Raporturile noastre sunt clare: noi îi iubim, ei, cel mult, se lasă iubiţi; Meseria de gazetar nu e dintre cele mai uşoare. Lumea este învăţată să te încadreze al cui eşti, sau, vorba lui Caragiale, cu cine votezi. Că nu eşti al nimănui, decât al lui Dumnezeu şi al conştiinţei tale, asta nu poate înţelege nimeni; Omul este singurul animal care se poate rata; Şcoala-i bună, dar să n-o iei în serios." Bănuiesc că trăirismul teoretizat de filozof nu vă pasionează. n Din Berlinul anului 1836, Mihail Kogălniceanu îi cerea tatălui bani "pentru mănuşi şi frac, pentru droşcă şi pantofi". Taică-său i-a răspuns că asta-i risipă curată, la care studentul îi scrie: "Am văzut, băbacă, şi cele ce-mi scrii pentru cheltuiala pe care o fac, dară, de vreme ce sunt aici, la Berlin, cu beizadelele Grigore şi Dimitrie Sturdza, nu pot ca să nu cheltuiesc acele trebuincioase, de vreme ce merg în acele adunări ca şi ei, nu pot ca să merg pe jos şi ei în butcă, nu pot ca să merg prost îmbrăcat". Aşa că "băbaca" a băgat mâna-n pungă şi i-a trimis fiului banii cu care să-şi menţină rangul. n Auziţi titluri dintr-o publicaţie "P&C", care se editează în Elveţia: Manipularea vremii – ce se practică deja, Ce ştiu politicienii despre manipularea vremii?, Compania farmaceutică globală Pfizer şantajează guverne şi terorizează popoare întregi, Vaccinarea obligatorie împotriva Covid: o încălcare a Codului de la Nürnberg? Vorba lui Emi­nescu: "Eu nu cred nici în lehova/Nici în Buddha-Sakya-Muni/Nici în viaţă, nici în moarte/Nici în stigere ca unii". Nici copil fiind nu am acceptat de bună voie sumedenia de vaccinuri, dar le-am suportat. Acum eu hotărăsc dacă accept sau ba! n Adrian Hădean este şef, blogger culinar, aşa că vrea să ne arate câte ştie el şi habar nu avem noi. Nu pomenesc toate combinaţiile lui cu care vrea să ne uimească, dar câteva merită ştiute: "Un pahar de Tempranillo exact când am poftă. Mielul dobrogean gătit la foc mic. Păstrăvul afumat din Bucovina. Pastele cu arici de mare, ceapă verde şi unt. Ouăle fripte în unt aproape ars. Creveţii roşii din Denia, cruzi, cu puţină sare şi un strop de ulei de măsline. Paella valenciană, cu melci, iepure şi copane de pui. Piersicile la grătar, îmbăiate-n rom. Căpşunele cu tarhon şi câteva grăunţe de sare"…N-are gusturi rele "şeful blogger culinar", dar nu dau o musaca de vinete, bine asezonată, cu salată de ardei capia copţi, pe toate delicateţurile astea. (Bunica Maria Sîrbu, de la Păuca, avea un cuvânt care spunea totul: "lihodeală").