Principalele reguli im­puse au fost vaccinarea participanţilor şi evitarea contactului cu spectatorii pe timpul paradei. De asemenea s-a stabilit să nu se mai intre în casă la gazde şi urările să se facă în curte, unde vor fi omeniţi cu gogoşi şi cu vin.
A fost dorinţa tuturor ca tradiţia să fie continuată, respectându-se regulile, aşa că, duminică, în Agnita, pocnetele de bici şi zgo­motul tălăngilor au încer­cat să alunge iarna, spiri­tele rele, dar mai ales viru­sul aducător de restricţii.
La ora 10,00 fanfara a dat semnalul de plecare, lolele s-au prins de bice la distanţa cuvenită şi alaiul a pornit înfruntând vântul care le-a creat probleme purtătorilor de însemne, mai ales celui care ducea steagul devenit un fel de velă de corabie.
Cei mai buni mânuitori de bice au pornit să des­chidă calea personajelor tradiţionale: căpetenia breslei cizmarilor însoţit de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori, ursarul cu ursul legat, purtătorii coroanei cu animale împăiate, căluţul cu micul călăreţ şi perechea breslei croitorilor- căluţul cu dresorul mascaţi şi de purtătorii lăzilor de breaslă.
Gogoşile, care sunt un element important al acestui eveniment, n-au mai fost oferite din cleşti, dar au fost dăruite cu drag din cărucioare, mai ales copiilor.
 De fapt în toate familiile gospodinele au făcut gogoşi şi sarmale pentru că aşa este obiceiul de Lole. Chiar şi agniţenii plecaţi pe alte meleaguri au afişat pe facebook imagini cu gogoşi cu dungă aurie, pregătite pentru a sărbători eveni­mentul de acasă.
La cele trei opriri de la Dacia, centru şi intersecţia Chirpăr, personajele tradi­ţionale şi-au prezentat numărul aplaudate de spectatori.  
Ursul, care de obicei mima că se repede spre spectatori, spre amuza­mentul copiilor, a dansat doar în mijloc, ursarul nedându-i voie să iasă din împrejmuire. În schimb căluţul, reprezentând breasla croitorilor a încân­tat prin eleganţa cu care a dansat ca şi mânuitorii cercurilor cu paharele de vin ridicate spre cer.
Evenimentul nu a mai fost marcat prin saluturile transmise de organizatori şi de primarul oraşului, momentul solemn fiind realizat prin intonarea Imnului Transilvaniei – Siebenbuergen land des Segens  care a răsunat pe esplanada din faţa pri­măriei. După paradă, găştile s-au împrăştiat prin oraş pentru a face urările cuvenite gazdelor, urări de sănătate, bunăstare şi bună înţelegere. Urările s-au făcut în curte, fără a intra în casă, acolo fiind serviţi, după tradiţie, cu gogoşi şi cu vin.
La ora 18,00 fuga lolelor a încetat, liniştea s-a aşter­nut din nou peste oraş, iar lolele s-au dus acasă sperând că au fugărit viruşii şi că la anul vor veni şi prietenii din străinătate şi se vor bucura şi de Balul lolelor.   
De notat că la această ediţie a apărut o gaşcă nouă, „Gaşca Broscuţelor”, care s-a alăturat celor zece găşti vechi. Membrii aces­teia sunt un grup de 18 tineri care au defilat de multe ori împreună cu părinţii şi acum au hotărât să-şi formeze propria gaşcă, semn că acest obicei va dăinui.