De ce a fost închisă A1 între Sibiu și Boița. Centrul de Studii Tehnice Rutiere explică decizia și respinge varianta unei „decizii personale” a conducerii CNAIR

Închiderea circulației pe A1 Sibiu–Boița, între nodurile Cisnădie și Boița, în perioada 5 octombrie–19 decembrie, este legată de lucrările la viitorul nod rutier Boița, explică Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică. Instituția susține că decizia nu poate fi atribuită unei singure persoane și că alternativele vehiculate public pentru menținerea traficului trebuie evaluate din punct de vedere tehnic, al siguranței și al impactului asupra lucrărilor.

Într-un material distribuit și de CNAIR, Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică explică motivele pentru care circulația a fost închisă pe acest tronson și contestă interpretarea potrivit căreia oprirea traficului ar fi fost rezultatul unei decizii individuale a directorului general al CNAIR.

Potrivit documentului, restricția este necesară pentru execuția unui pasaj care traversează breteaua prin care autostrada se descarcă în DN7. Pasajul face parte din viitorul nod rutier Boița și este construit în consolă, cu ajutorul unui cofraj metalic mobil. CNAIR a justificat închiderea prin necesitatea desfășurării lucrărilor în condiții corespunzătoare de siguranță.

Traseul din zona Boița, stabilit cu ani înainte

Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică susține că actuala configurație a autostrăzii în zona Boița nu este una stabilită de actuala conducere a CNAIR. Documentul face trimitere la Raportul Halcrow din 2013, elaborat în cadrul asistenței tehnice JASPERS, care a analizat și modificat soluția de traseu studiată în anii anteriori.

Raportul propunea dezvoltarea traseului pe partea de vest a localității Boița, în locul unei soluții prin lunca Oltului, inclusiv pentru reducerea traversărilor repetate ale râului. Potrivit autorilor materialului, configurația actuală este rezultatul unui proces care a inclus studii, proiectare, evaluări de mediu, avize, autorizări și pregătirea finanțării, desfășurat pe o perioadă de mai mulți ani.

În plus, zona Boița trebuie să asigure legătura dintre mai multe proiecte de infrastructură: actuala autostradă Sibiu–Boița, continuarea A1 prin secțiunea Boița–Cornetu, viitoarea A13 Sibiu–Făgăraș și DN7.

Din acest motiv, susține Centrul, modificarea locală a traseului nu poate fi analizată separat de restul infrastructurii. Diferențele de nivel, versanții, condițiile geotehnice și necesitatea racordării între tronsoanele de autostradă limitează posibilitățile de intervenție.

„Există o variantă” nu înseamnă automat că ea poate fi aplicată

În spațiul public au fost vehiculate soluții alternative, între care devierea provizorie a unei bretele sau restricționarea accesului anumitor categorii de vehicule grele.

Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică arată că asemenea variante pot fi analizate, însă o soluție trebuie verificată din mai multe perspective înainte de a putea fi pusă în aplicare. Sunt necesare, între altele, analiza geometriei și cotelor, condițiile geotehnice, siguranța circulației, impactul asupra lucrărilor aflate în execuție, eventualele modificări ale proiectului autorizat, avizele necesare, costurile și termenele.

„O schiță posibilă nu este automat o soluție executabilă. Iar o soluție executabilă nu este automat o soluție sigură”, se arată în document.

Autorii materialului susțin că tocmai din acest motiv nu este suficient ca o alternativă să permită menținerea temporară a traficului. Ea trebuie să demonstreze că poate fi aplicată fără să genereze riscuri suplimentare pentru participanții la trafic și pentru lucrările aflate în desfășurare.

Închiderea autostrăzii, pusă în balanță cu siguranța

Centrul susține că administratorul unei autostrăzi are obligația de a menține circulația, dar acest obiectiv nu poate prevala atunci când lucrările în desfășurare implică riscuri pentru siguranța traficului.

„Presiunea pentru rezultate este legitimă. Presiunea pentru siguranță este obligatorie”, este una dintre concluziile documentului.

În același timp, instituția afirmă că o decizie tehnică de acest tip nu poate fi redusă la opțiunea unei singure persoane. În proces sunt implicați proiectanți, ingineri, verificatori, responsabili de proiect, supervizori și constructori, iar documentațiile sunt analizate și asumate instituțional.

Potrivit materialului, în cazul actualei restricții, conducerea CNAIR susține că măsura a fost adoptată în urma unei analize tehnice și că soluțiile alternative luate în discuție nu ofereau garanții suficiente privind siguranța circulației în perioada execuției pasajului.

Un proiect cu numeroase condiționări

Documentul amintește și de istoricul complex al Autostrăzii Sibiu–Pitești, invocând studiile realizate de-a lungul timpului, evaluările JASPERS și condiționările de mediu, inclusiv cele asociate siturilor Natura 2000.

Autorii fac referire și la controversa legată de specia protejată Morimus funereus, cunoscută public prin expresia „gândacul care a blocat autostrada”, ca exemplu al modului în care o condiție de mediu poate influența calendarul și soluțiile unui proiect de infrastructură.

Ideea susținută de Centrul de Studii Tehnice Rutiere este că, într-un proiect de asemenea amploare, orice modificare trebuie analizată în ansamblu și nu doar din perspectiva avantajului imediat al menținerii traficului.

Circulația pe tronsonul dintre nodurile Cisnădie și Boița rămâne astfel închisă pe durata lucrărilor prevăzute până la 19 decembrie. Potrivit documentului, soluțiile pentru traficul din zonă trebuie raportate la condițiile de execuție, la siguranța rutieră și la întregul sistem de infrastructură care se dezvoltă în zona Boița.