Mineral Proiect Invest S.A. (MPI), companie cu capital 100% românesc, a obținut licența de concesiune pentru exploatarea resurselor de roci magnezitice din perimetrul Valea Dobra, în apropiere de Rășinari. Licența a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 7 septembrie. Compania anunță că proiectul integrat de exploatare și procesare a magneziului ar urma să presupună, în scenariul complet de dezvoltare, investiții de peste 400 de milioane de euro.
Documentul care atestă acordarea licenței este Ordinul nr. 529/2026 al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. Actul aprobă Licența de concesiune pentru exploatare nr. 29.694/2026, încheiată între autoritatea minieră, în calitate de concedent, și Mineral Proiect Invest SA, în calitate de concesionar.
Licența vizează exploatarea resurselor de roci magnezitice – serpentine magneziene – din perimetrul Valea Dobra, județul Sibiu. Ordinul a fost emis la București în 3 septembrie și a intrat în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial nr. 754 din 7 septembrie.
În preambulul ordinului sunt menționate două documente care au stat la baza aprobării: Referatul de aprobare al Direcției generale resurse minerale nr. 28.304 din 28 august 2026 și Hotărârea Comitetului de reglementare nr. 18 din 25 august 2026.
Potrivit datelor prezentate de companie, zăcământul de la Valea Dobra are resurse estimate la peste 50 de milioane de tone, iar roca are un conținut ridicat de oxid de magneziu. MPI spune că explorarea și studiile geologice au confirmat resursa și că proiectul a intrat acum într-o nouă etapă, cea a dezvoltării exploatării și a infrastructurii industriale.
Proiectul este gândit în două componente principale: exploatarea minieră de la Rășinari și procesarea industrială în zona Săliște.
Minereul extras din Valea Dobra ar urma să fie concasat în zona exploatării, apoi transportat către o uzină de procesare construită la Săliște. Compania are în vedere obținerea de oxid de magneziu (MgO) și hidroxid de magneziu [Mg(OH)₂] de înaltă puritate, urmând ca, într-o etapă ulterioară, fluxul tehnologic să poată fi extins către producția de magneziu metalic.
Uzina de la Săliște este proiectată, potrivit datelor publicate de MPI, pentru o capacitate de aproximativ 25.000 de tone de MgO și Mg(OH)₂ pe an în prima fază, iar producția de magneziu metalic ar urma să fie integrată într-o a doua etapă.
Una dintre particularitățile proiectului este soluția propusă pentru transportul materiei prime între zona de exploatare și uzina de procesare.
MPI are în vedere un sistem de transport pe cablu de la carieră către un hub logistic, urmat de transportul rutier cu basculante electrice până la Săliște. Compania susține că soluția ar reduce traficul greu convențional, precum și emisiile, praful și zgomotul asociate transportului minier.
În prezentarea făcută în aprilie, reprezentanții companiei spuneau că investiția pentru carieră și instalația de transport depășea 20 de milioane de euro, din care aproximativ 15 milioane de euro erau estimate pentru funicular. Cariera propriu-zisă era prezentată atunci ca având o suprafață de aproximativ 6,8 hectare.
Compania susține că transportul către Săliște ar urma să se facă cu camioane electrice și că acestea nu ar tranzita localitățile de pe traseu.
Proiectul capătă o importanță suplimentară prin statutul magneziului în politica europeană privind materiile prime.
Magneziul se află pe lista materiilor prime critice a Uniunii Europene și, în forma actuală a Critical Raw Materials Act, magneziul metalic este inclus și pe lista materiilor prime strategice. UE și-a stabilit ca obiectiv ca, până în 2030, cel puțin 10% din consumul anual de materii prime strategice să provină din extracția realizată în interiorul Uniunii, cel puțin 40% din procesare să fie realizată în UE, iar cel mult 65% din consum să provină dintr-o singură țară terță.
În cazul magneziului, dependența europeană este deosebit de ridicată. Comisia Europeană estimează că 97% din aprovizionarea UE cu magneziu provine din China.
Mai mult, Comisia Europeană a anunțat în martie 2025 o primă listă de 47 de proiecte strategice pentru materii prime în Uniunea Europeană. Potrivit unui răspuns oficial al Comisiei Europene la o întrebare parlamentară, trei dintre proiectele selectate sunt în România și vizează extracția de cupru, grafit și magneziu.
Acest context este unul dintre argumentele folosite de MPI pentru dezvoltarea proiectului de la Sibiu.
Compania susține că obiectivul nu este exportul rocii brute, ci dezvoltarea în România a unui lanț industrial cât mai complet.
Hidroxidul de magneziu poate fi utilizat ca agent ignifug în industria cablurilor, materialelor plastice și construcțiilor, în timp ce oxidul de magneziu de înaltă puritate este destinat, între altele, metalurgiei, siderurgiei și producerii de materiale refractare.
În etapa următoare, MPI intenționează să dezvolte și producția de magneziu metalic, material folosit în industrii precum cea auto, aerospațială și electronică.
Compania prezintă proiectul drept unul dintre cele mai avansate proiecte integrate de magneziu din Europa și susține că investiția va permite ca valoarea adăugată a resursei să fie creată în România, nu prin exportul materiei prime neprocesate.
Investiția a fost estimată inițial la aproximativ 250 de milioane de euro pentru dezvoltarea proiectului minier și a primelor capacități industriale. În noua configurație prezentată de companie, care include dezvoltarea etapizată a întregului lanț industrial, investițiile cumulate ar urma să depășească 400 de milioane de euro.
Prima etapă se concentrează pe exploatarea de la Rășinari și construirea uzinei de procesare de la Săliște, pentru producția de MgO și Mg(OH)₂. Extinderea către magneziu metalic și alte produse cu valoare adăugată ridicată ar urma să aibă loc ulterior.
În prezentarea făcută în aprilie, reprezentanții MPI estimau aproximativ 150 de locuri de muncă generate de proiect și vorbeau despre o perioadă de exploatare de cel puțin 20 de ani. Compania a prezentat atunci și un plan de regenerare a zonei după încheierea exploatării, inclusiv posibilitatea ca infrastructura de transport să fie ulterior valorificată în scop turistic.
Obținerea licenței de concesiune pentru exploatare reprezintă astfel un pas juridic esențial pentru proiect. Ea permite trecerea de la etapa de explorare a resursei de la Valea Dobra la cea de dezvoltare a exploatării, însă realizarea întregului proiect industrial presupune în continuare parcurgerea etapelor de autorizare și dezvoltare prevăzute de legislație.
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Nekta Ioana DEDU
Si cetatenii din Saliste si Rasinari au fost de acord? De poluare nu vorbeste nimeni? Cum Doamne sa aprobat asa ceva aproape de sate, aproape de familii