Unitatea 2 a Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă a fost oprită controlat astăzi, pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Cu ambele reactoare indisponibile, România nu mai beneficiază temporar de producția nucleară de la Cernavodă, însă Ministerul Energiei dă asigurări că Sistemul Electroenergetic Național este stabil și că există suficiente resurse pentru acoperirea consumului.
Oprirea Unității 2 reprezintă una dintre cele mai importante consecințe ale secetei hidrologice severe din această vară. Unitatea 1 fusese deja oprită la 28 iulie, tot din cauza nivelului excepțional de scăzut al Dunării. Prin oprirea celui de-al doilea reactor, sistemul energetic pierde încă aproximativ 700 MW, echivalentul a circa 10% din producția națională de energie electrică, potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române partenerilor europeni.
Pentru seara aceasta, 13 august, Ministerul Energiei, citat de Adevărul, estimează un consum maxim de aproximativ 6.900 MW. Necesarul de import ar putea ajunge la 2.300 MW, în condițiile în care România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Autoritățile susțin astfel că există o marjă suficientă pentru acoperirea necesarului de energie.
În seara precedentă, consumul maxim instantaneu fusese de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW mai mic decât estimarea Dispecerului Energetic Național.
În lipsa producției nucleare de la Cernavodă, echilibrarea sistemului se bazează pe un mix format din producția hidro și eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri. La acestea se pot adăuga, în funcție de necesități, centralele pe gaze naturale, energia solară și sistemele de stocare în baterii.
Printre capacitățile aflate în rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4, al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere de 330 MW, precum și cel puțin 300 MW care ar putea fi asigurați suplimentar de Hidroelectrica, în funcție de condițiile tehnice și de resursa de apă disponibilă.
Un rol important ar putea reveni în zilele următoare și energiei eoliene. Prognozele pentru următoarele șapte zile indică o producție medie de aproximativ 525 MW, cu posibilitatea atingerii unui maxim de 1.560 MW, dar și cu perioade în care producția ar putea coborî până în jurul valorii de 100 MW.
România a notificat Comisia Europeană
Situația energetică determinată de secetă și de reducerea producției interne a fost adusă oficial și în atenția instituțiilor europene.
Ministerul Energiei a transmis Comisiei Europene, la 7 august, o alertă timpurie privind posibilitatea apariției unei crize de energie electrică. Trei zile mai târziu, pe 10 august, România a notificat oficial situația de criză, invocând deteriorarea condițiilor de alimentare cu energie și necesitatea păstrării deschise a mecanismelor europene de cooperare și asistență.
La 11 august a avut loc și o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană – DG ENER, în contextul valului persistent de căldură și al problemelor energetice apărute la nivel european.
România a informat partenerii europeni atât despre oprirea Unității 1 de la Cernavodă, cât și despre oprirea anticipată la acel moment a Unității 2. Autoritățile au precizat că vor fi utilizate cu prioritate producția internă disponibilă, capacitățile de stocare și schimburile comerciale transfrontaliere.
Consum mai mic în orele de vârf
Un element care a redus presiunea asupra sistemului a fost și diminuarea voluntară a consumului. Potrivit datelor prezentate de autorități, în orele de vârf s-a înregistrat până acum o reducere de aproximativ 200-300 MW, reprezentând circa 3-5% din consum.
În paralel, autoritățile discută cu marii consumatori industriali posibilitatea mutării unor activități în afara orelor de vârf și devansarea unor lucrări de mentenanță. Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele și schimburile de energie cu țările vecine, astfel încât resursele disponibile să poată fi utilizate în funcție de evoluția sistemului.
Problema cărbunelui revine în discuție
Criza provocată de secetă pune sub semnul întrebării și calendarul de retragere a unor capacități de producție pe cărbune. România a semnalat la nivel european că, în condițiile actuale, scoaterea din funcțiune până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași în capacitățile pe cărbune asumate prin jaloanele PNRR ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național.
Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu instituțiile europene competente. Pentru moment, mesajul autorităților este că nu sunt anticipate probleme de alimentare cu energie electrică, chiar dacă România traversează o situație neobișnuită, în care ambele unități nucleare de la Cernavodă sunt indisponibile. Importurile, producția internă disponibilă și capacitățile păstrate în rezervă ar trebui să asigure necesarul de consum, inclusiv în orele de vârf.
Foto: Wikipedia
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Comunicat de presa
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Marius MUNTEANU GHIUR