VIDEO | La 50 de metri deasupra Văii Oltului, autostrada Sibiu – Pitești începe să prindă contur. Tuneluri în munte și un viaduct de 4.200 de tone împins peste vale, la Boița

Lucrările pe cei 31,33 de kilometri ai lotului Boița–Cornetu, cea mai grea secțiune montană a Autostrăzii Sibiu–Pitești, au intrat într-o etapă de mobilizare intensă. Constructorul Mapa-Cengiz spune că stadiul fizic a ajuns la 15%, pe șantier sunt aproximativ 750 de muncitori și 22 de puncte de lucru sunt deschise simultan, în timp ce trei tuneluri sunt deja în curs de amenajare, iar viaductele încep să schimbe radical peisajul Văii Oltului.

Pe teren, diferența față de lunile precedente începe să fie vizibilă. Viitoarea autostradă dintre Boița și Cornetu a devenit un șantier întins pe zeci de kilometri, cu excavări gigantice în munte, fundații colos pentru viaducte, tuneluri în lucru și structuri metalice care sunt asamblate una câte una și împinse treptat, peste valea de deasupra satului Boița.

750 de oameni și 22 de fronturi de lucru

Constructorul spune că și-a mărit echipele anticipând deschiderea unor noi fronturi de lucru după ce recent au fost emise autorizațiile necesare acestor lucrări extrem de complexe. „Suntem undeva la 750 de oameni momentan pe teren și în continuare suntem pe creștere. Așteptăm noile autorizații pentru a aduce și mai mulți oameni aici”, a declarat pentru Tribuna Alexandru Bogdan, reprezentant al Mapa-Cengiz.

În prezent, autorizația de construire acoperă aproximativ 45% din lunimea lotului 2, în special lucrări de poduri, tuneluri și viaducte. Pentru restul traseului, constructorul turc așteaptă finalizarea procedurii de revizuire a acordului de mediu și, ulterior, emiterea autorizațiilor aferente.

Potrivit lui Alexandru Bogdan, după ce Guvernul a finalizat etapa expropierilor suplimentare de care noua autostradă avea nevoie, constructorii au finalizat documentația de revizuire pentru acordul de mediu și urmează să fie depusă către aprobare în această săptămână. După acest moment, vor mai trebui parcurse etapele legale de analiză și consultare publică, urmând ca mai apoi să se obțină aprobarea documentației de construcție pentru noul plan. Reprezentanții constructorilor turci susțin că, după emiterea acordului de mediu revizuit, autorizarea întregului proiect ar putea fi obținută până la sfârșitul acestui an.

De ce a rămas în urmă lotul Boița–Cornetu

În comparație cu celelalte secțiuni ale Autostrăzii Sibiu–Pitești, lotul Boița–Cornetu pare, la prima vedere, un proiect rămas mult în urmă. Secțiunea 1, Sibiu–Boița, este deja deschisă circulației din 2022, iar secțiunea 5, Curtea de Argeș–Pitești, a fost deschisă integral în 2025. Mai mult, cei 9,86 kilometri ai secțiunii 4, Tigveni–Curtea de Argeș, au ajuns la aproape 90% încă din primăvara acestui an, iar reprezentanții CNAIR spun că în această toamnă vor fi dați în folosință, cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual.

Diferența dintre stadiile de execuție ale acestor loturi este dată de compexitatea lucrărilor care sunt necesare pe acest segment de autostradă, fiind cel care va traversa efectiv Carpații, pe Valea Oltului. Cei 31,33 de kilometri ai Lotului 2 trebuie construiți într-un culoar extrem de îngust, între Olt, DN7 și calea ferată, pe versanți abrupți și instabili, cu zeci de viaducte și șapte tuneluri.

Dată fiind complexitatea acestor lucrări, proiectul inițial a trebuit adaptat condițiilor întâlnite efectiv în teren. Potrivit constructorului, antreprenorul general și proiectantul au revizuit deja documentația de mediu din 2018, ca urmare a modificărilor aduse proiectului, odată cu deschiderea efectivă a șantierului. „Soluțiile tehnice prevăzute inițial în proiect nu au putut fi transpuse integral în forma în care fuseseră proiectate, iar traseul autostrăzii și lucrările de pe acest lot au trebuit adaptate realității din teren”, explică Alexandru Bogdan.

Revizuirea acordului de mediu este una dintre condițiile care permit autorizarea lucrărilor rămase neîncepute. Acum o lună, în iulie, autoritățile de mediu precizau că procedura de revizuire este în desfășurare pentru acest lot și că pentru continuarea ei sunt necesare documentații actualizate privind impactul asupra mediului, evaluarea adecvată și impactul asupra corpurilor de apă. Cu toate acestea, în ultimele luni, pe lotul Boița–Cornetu lucrările au avansat semnificativ. În mai și iunie au fost emise două noi autorizații, care au permis intrarea în execuție a Tunelului Balota și a 15 viaducte, drept urmare constructorul a mobilizat aproximativ 750 de oameni pe cele 22 de puncte de lucru.

De altfel, situația este asemănătoare pe lotul vecin, Cornetu–Tigveni. În iulie 2026, acesta ajunsese și el la aproape 15%, deși constructorul avea 1.300 de muncitori și 530 de utilaje; CNAIR explica faptul că lucrările se desfășurau doar pe aproximativ 30% din șantierul autorizat, iar extinderea fronturilor depindea de acordul de mediu revizuit.

Trei tuneluri sunt deja în lucru

Pe lotul Boița–Cornetu sunt prevăzute șapte tuneluri, cu o lungime cumulată de aproximativ cinci kilometri. Totodată, secțiunea aceasta urmează să aibă și 24 de poduri și 24 de viaducte.

Unul dintre cele mai importante obiective este Tunelul Robești, lung de aproximativ 1010 de metri. Ambele galerii au fost străpunse în luna mai, iar tunelul a fost traversat pentru prima dată cu mașina la sfârșitul aceleiași luni. Lucrările au presupus inclusiv folosirea explozivilor pentru dizlocarea unei roci foarte dure.

La Tunelul Boița 1, cele două galerii au 264, respectiv 247 de metri. Lucrările au avansat în ultimele luni, una dintre galerii fiind deja finalizată, iar cea de-a doua galerie se apropie de străpungere. Al treilea front important este Tunelul Balota. Acesta are aproximativ 500 de metri și a intrat în execuție după autorizația emisă în luna mai, care a deblocat simultan și 15 viaducte.

Pentru perioada următoare, Mapa-Cengiz anunță deschiderea unor noi șantiere în puncte critice, între care Tunelul Lazaret Nord și Tunelul Câineni, dar și începerea lucrărilor la viaductele cu numerele 38–48, odată cu autorizarea lucrărilor pe noile sectoare. De altfel, Tunelul Lazaret este unul dintre cele mai dificile obiective anunțate pentru etapa următoare. Va avea aproximativ 1000 de metri și va fi construit într-o zonă cu rocă foarte dură, în apropierea DN7.

Valea Oltului începe să se schimbe și pentru șoferi

Una dintre cele mai concrete consecințe ale intrării autostrăzii într-o etapă mai intensă de execuție va fi apariția unor modificări de circulație pe DN7. În zona cunoscută drept „La Ciolan”, constructorul pregătește o variantă temporară de circulație, cu două benzi, lungă de aproximativ 250–300 de metri. Aceasta va permite îndepărtarea traficului cu aproximativ 20 de metri de zona în care lucrările la autostradă se apropie foarte mult de DN7.

Această variantă a fost luată în calcul din cauza riscului crescut de căderi ale rocilor. Versanții din această zonă sunt foarte înclinați, iar lucrările presupun excavarea masivă a stâncii până la cota de fundare a pilonilor pentru viitorul viaduct din zonă. „Chiar și fără să lucrăm, cad roci pe DN7. Noi nu ne putem asuma un risc de genul acesta, iar traficul trebuie menținut deschis. De aceea , unde relieful ne permitea, am ajuns la această variantă de deviere a traseului DN7 spre cursul apei, pentru o lungime de aproximativ 250-300 de metri, iar pe actualul traseu al DN7 urmează să fie instalate sisteme suplimentare de protecție. Scopul este ca circulația să nu fie oprită complet și să nu fie necesară dirijarea permanentă prin semafoare, chiar dacă viteza va fi restricționată”, a explicat Bogdan Alexandru.

Un pod de 312 metri, împins peste vale

La câțiva kilometri de Boița, una dintre cele mai spectaculoase lucrări de pe acest lot de autostradă este viaductul numărul 5, cel al cărui tablier metalic este lansat prin împingere. Structura are 312 metri lungime și ajunge la aproximativ 50 de metri deasupra terenului, fiind cea mai înaltă structură de acest tip de pe cei peste 31 de kilometri de autostradă.

Spre deosebire de un viaduct unde tablierul poate fi ridicat cu macarale de mari dimensiuni, aici soluția a fost dictată de geografia terenului. Accesul dificil și înălțimea pilelor fac foarte complicată utilizarea macaralelor sau a unor turnuri provizorii.

Tablierul este asamblat în tronsoane de aproximativ 12 sau 18 metri. Componentele metalice sunt pregătite și verificate la fabrica din Sibiu de pe platforma industrială Independența II, apoi aduse pe șantier, unde sunt îmbinate cu șuruburi de înaltă rezistență. Numai pentru acest viaduct sunt necesare peste 80.000 de astfel de șuruburi. Fiecare este strâns la un moment prestabilit și verificat cu chei dinamometrice, pentru ca îmbinările să respecte parametrii prevăzuți în proiect.

Tablierul are aproximativ 4.200 de tone de metal.

Sistemul hidraulic adus de turci pe acest șantier împinge structura înainte, pe suporturi temporare prevăzute cu suprafețe de alunecare. După fiecare etapă de aproximativ 12 metri, un nou tronson este montat de către muncitori și conectat la cel anterior, iar operațiunea este repetată. Viaductul este, în plus, construit în curbă, ceea ce complică și mai mult metoda de lansare a acestiua. Pentru a obține geometria finală de care constructorii au nevoie, structura va fi lansată din ambele direcții, cele două segmente urmând să se întâlnească în zona centrală a viaductului.

După finalizarea acestei operațiuni, aceeași instalație de lansare va fi mutată la viitorul viaduct din zona Ciolan, unde pilonii de susținere sunt deja realizați, iar tablierul metalic este pregătit pentru etapa următoare.

Constructorul Mapa – Cengîz: termenul din 2028 va fi respectat

În acest moment, constructorul consideră că lucrările se află în graficul necesar pentru respectarea termenului contractual, chiar dacă doar aproximativ 15% din proiect este executat. Mapa-Cengîz mizează pe extinderea rapidă a fronturilor de lucru după obținerea autorizațiilor pentru restul traseului și spune că mobilizarea de pe șantier va crește în perioada următoare, pentru recuperarea etapelor care nu au putut fi executate până acum.

„Ne ținem cu dinții de termenul promis și asumat, finalul lui 2028”, a concis, pentru Tribuna, Alexandru Bogdan.