Primăria Sibiu pregătește schimbarea radicală a felului în care va arăta centrul istoric. Terasele din Piața Mare, Piața Mică și de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu vor avea un aspect unitar, piațetele vor primi mai multă vegetație, pavajul de pe Bălcescu va fi înlocuit, iar mobilierul urban și spațiile comerciale vor fi regândite după un concept unic, uniform. Acestea sunt principalele direcții prezentate joi, în cadrul dezbaterii publice dedicate noului regulament de organizare a teraselor, la care au participat aproximativ 70 de proprietari de restaurante și cafenele din Sibiu.
Primarul Astrid Fodor a insistat, în cadrul dezbaterii, că regulamentul nu urmărește uniformizarea afacerilor din centrul Sibiului, ci a spațiului public. „Nu este ceva de astăzi pe mâine. Este vorba de o viziune pe termen lung, astfel încât Sibiul să fie unul dintre orașele reprezentative pentru turismul românesc, cu omogenitate și predictibilitate. Deși inițiativele singulare au fost, în mare parte, bune, luate ca un întreg se vede clar că pot fi perfectibile. Asta ăncercîm să facem prin acest nou regulament”, a declarat edilul. Totodată, Astrid Fodor spune că regulamentul se referă exclusiv la exteriorul teraselor, în timp ce personalitatea fiecărui restaurant va rămâne vizibilă prin amenajările interioare.
Unul dintre subiectele care au interesat cel mai mult operatorii HoReCa a fost momentul în care noile reguli vor trebui aplicate. Reprezentanții Primăriei au precizat că regulamentul nu va produce efecte imediat după aprobare. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul dezbaterii, proprietarii vor avea la dispoziție aproximativ doi, cel mult trei ani pentru a-și adapta terasele la noul concept, perioadă în care Municipalitatea intenționează să pregătească proiectele tehnice și investițiile publice necesare.
„Nu putem opera aceste schimbări mai devreme de doi ani. Începem cu Mitropoliei, apoi Avram Iancu și Magheru. Ne apucăm de proiect pentru Bălcescu și Piața Mare, iar apoi pentru Piața Mică”, a spus Astrid Fodor.
Poate cea mai importantă veste pentru proprietarii de restaurante și cafenele a fost că administrația municipală intenționează să preia o mare parte din munca birocratică și tehnică necesară implementării noului regulament. Astfel, în loc ca fiecare operator să angajeze propriul proiectant, să întocmească documentația tehnică și să obțină individual avizele de la Direcția Județeană pentru Cultură și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Primăria Sibiu va realiza un proiect tehnic unitar pentru fiecare tip de structură și va obține avizele necesare. Proprietarii vor trebui doar să execute investiția, folosind soluțiile puse la dispoziție de administrația locală.
„Proiectarea o preluăm noi, nu fiecare cum dorește, iar voi, proprietarii, trebuie doar să implementați proiectul. Vom lua noi avizele ISU și ale Direcției de Cultură. Noi pregătim tot terenul, voi faceți doar investiția”, le-a transmis Astrid Fodor reprezentanților HoReCa.

Prin această abordare, Primăria urmărește să încurajeze investițiile în centrul istoric, reducând costurile și timpul necesar obținerii autorizațiilor pentru fiecare operator. În același timp, folosirea unor proiecte tehnice unice și a unor avize obținute centralizat îi permite administrației să controleze mult mai bine imaginea finală a spațiului public și să evite situațiile în care fiecare terasă este proiectată diferit și interpretată în mod diferit de autoritățile de avizare.
„Odată stabilite niște reguli și detaliile unui proiect tehnic, se creează cadrul unui parcurs predictibil. Nu mai apar modificări peste trei, patru sau cinci ani. Vor exista doi sau trei ani în care puteți opera aceste modificări, dar dumneavoastră câștigați predictibilitate, iar prin această predictibilitate câștigăm cu toții o uniformizare armonioasă și un peisaj atractiv în centrul orașului”, a declarat Emanuel Lazăr, director de dezvoltare în cadrul Primăriei Sibiu, în timpul discuțiilor
Cele mai ample transformări sunt propuse pentru Bulevardul Nicolae Bălcescu. Odată cu modernizarea iluminatului public, administrația locală intenționează să înlocuiască întregul pavaj și să reorganizeze complet spațiul pietonal. Terasele vor fi realizate după un singur model arhitectural, folosind structuri metalice contemporane, independente de clădirile istorice. Pergolele vor fi retractabile, fără podele permanente, iar în sezonul rece vor putea fi închise temporar cu folii transparente. Toate structurile vor fi complet demontabile și nu vor fi ancorate în zidurile clădirilor istorice, pentru a nu afecta patrimoniul.
Proiectanții au explicat că noul concept respectă principiul diferențierii dintre vechi și nou: terasele nu vor încerca să imite arhitectura istorică, ci vor utiliza un limbaj contemporan, minimalist, astfel încât monumentele să rămână elementul dominant al spațiului public.
Regulamentul stabilește inclusiv modul în care va fi organizată întreaga esplanadă. Vor exista trotuare pietonale de minimum 1,80 metri, o zonă verde cu jardiniere și bănci, terase cu adâncimi între trei și cinci metri, o bandă destinată aprovizionării localurilor și un culoar permanent pentru accesul autospecialelor de intervenție. Prin această reorganizare, municipalitatea urmărește păstrarea perspectivelor asupra fațadelor istorice și eliminarea efectului creat în prezent de terasele amplasate fără o regulă comună.
Totodată, în Piața Mare sunt prevăzute insule de vegetație care vor avea atât rol estetic, cât și funcțional, contribuind la reducerea temperaturilor din timpul verii și la delimitarea discretă a spațiilor.
Pentru Piața Mică sunt propuse atât terase permanente, cât și sezoniere, dar și un nou concept pentru căsuțele comerciale. Acestea vor avea dimensiuni standardizate și vor putea fi realizate în variante opace sau transparente, pentru o integrare mai bună în ansamblul arhitectural din zonă.
Terasele permanente vor avea structuri metalice modulare, complet independente de clădirile istorice, cu suprafețe vitrate și sisteme textile de umbrire. Întreaga intervenție este gândită astfel încât să fie reversibilă și să poată fi demontată fără a afecta patrimoniul construit.
Astrid Fodor a apreciat și propunerea formulată de Anda Cornăcel ca insula destinată comercianților de suveniruri din Piața Mică să fie rezervată exclusiv artizanilor locali, fără produse de revânzare, cumărtae de cele mai multe ori din China.
Prezentarea arată că regulamentul nu propune aceeași soluție peste tot, ci tratează fiecare spațiu în funcție de rolul său urban.
Pe Strada Turnului, considerată o arteră secundară, vor fi permise doar terase sezoniere, realizate din mobilier ușor și elemente retractabile, cu obligația păstrării unui culoar pietonal de minimum 1,2 metri pe fiecare sens.
Pentru Strada Ocnei, una dintre principalele căi de acces spre Piața Mică, proiectul urmărește lărgirea spațiului destinat pietonilor. Carosabilul ar urma să fie redus la 5,6 metri, iar trotuarele reorganizate astfel încât să existe un traseu pietonal continuu de minimum doi metri, accesibil inclusiv persoanelor cu mobilitate redusă, părinților cu cărucioare și bicicliștilor.
În Piața Aurarilor sunt prevăzute doar terase sezoniere, fără construcții permanente, delimitate prin jardiniere mobile, în timp ce Piața Huet este gândită ca un nou pol de socializare al centrului istoric, cu zone umbrite, vegetație, spații pentru copii și platforme destinate evenimentelor culturale.
La finalul întâlnirii, Astrid Fodor a dat asigurări că regulamentul rămâne deschis observațiilor și că soluțiile finale vor fi stabilite împreună cu operatorii economici și cu specialiștii în protejarea patrimoniului. „Trebuie să lucrăm mână în mână cu Direcția de Cultură. Sibiul începe să devină monoton și spațiile se degradează de la an la an. Trebuie să ne pregătim pentru momentul în care turismul se va revigora”, a concluzionat primarul.
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ioana DEDU
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ioana DEDU
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Cosmin PAL