De la apus la răsărit, pe Creasta Făgărașilor. 21 de ore de mers până pe „acoperișul României”

Un grup de pasionați de munte a întâmpinat răsăritul pe Vârful Moldoveanu, la 2.544 de metri altitudine, după o drumeție solicitantă desfășurată pe parcursul a 21 de ore. Participanții au străbătut peste 30 de kilometri prin Creasta Făgărașilor, inclusiv pe timpul nopții, într-o experiență organizată prin programul „Anii Drumeției”.

Traseul a fost dedicat exclusiv montaniarzilor cu experiență, obișnuiți cu efortul fizic prelungit și cu parcurgerea unor porțiuni dificile din punct de vedere tehnic. Drumeția a fost gândită ca un test de rezistență, dar și ca o experiență în care colaborarea și unitatea grupului au avut un rol important.

„Ideea este mai veche și s-a născut în interiorul comunității «Anii Drumeției». Foarte mulți își doreau o drumeție diferită, care să pună accent pe rezistența individuală și pe unitatea grupului”, a declarat Radu Zaharie, unul dintre cei mai experimentați ghizi ai programului.

Apus pe Vânătoarea lui Buteanu, răsărit pe Moldoveanu

Participanții au pornit de la Bâlea Lac și au urcat mai întâi pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu, aflat la o altitudine de 2.507 metri. Ajunși pe vârf înainte de lăsarea întunericului, montaniarzii au admirat apusul peste Creasta Făgărașilor și Țara Oltului.

Odată cu venirea nopții, grupul și-a continuat traseul pe creastă. Deplasarea s-a făcut la lumina lanternelor frontale, într-o noapte senină și fără lună.

„Am avut parte de o noapte înstelată, fără lună, dar cu suficientă lumină cât să contureze siluetele piscurilor. Ne-am deplasat la lumina lanternelor frontale cu care fiecare drumeț a fost echipat”, a povestit ghidul.

După mai multe ore de mers, participanții au ajuns duminică, în jurul orei 5, pe Vârful Moldoveanu, cel mai înalt punct din România. Momentul a fost calculat astfel încât grupul să ajungă cu puțin timp înainte de răsărit și să petreacă cât mai puțin timp în zonele expuse schimbărilor bruște de vreme.

Chiar dacă drumeția a avut loc în mijlocul verii, temperaturile înregistrate în creastă au coborât până la 0–2 grade Celsius.

„Din fericire, vântul a suflat slab și nu am resimțit un disconfort termic accentuat”, a precizat Radu Zaharie.

Primele raze ale soarelui i-au găsit pe participanți la 2.544 de metri altitudine, după o noapte întreagă petrecută pe traseu. Răsăritul văzut de pe cel mai înalt vârf al țării a fost recompensa unui efort care a presupus zeci de kilometri parcurși și numeroase ore de mers.

21 de ore pe munte și o diferență de nivel de aproape 2.800 de metri

Cifrele traseului arată dificultatea provocării: participanții au petrecut aproximativ 21 de ore în Creasta Făgărașilor, au parcurs peste 30 de kilometri și au acumulat o diferență de nivel de aproape 2.800 de metri.

Organizatorii atrag atenția că o asemenea drumeție nu este recomandată persoanelor fără experiență montană. Traseele lungi parcurse pe timpul nopții necesită o condiție fizică foarte bună, experiență pe trasee alpine și echipament adecvat.

„Recomand o astfel de drumeție doar celor care au parcurs anterior un traseu asemănător pe timp de zi, sunt obișnuiți cu efortul susținut pe durată lungă și numai după o noapte de odihnă. Echipamentul adecvat și o bună condiție fizică sunt esențiale pentru un astfel de traseu”, a subliniat Radu Zaharie.

Programul „Anii Drumeției” este inițiat și finanțat de Consiliul Județean Sibiu, în colaborare cu Asociația Județeană de Turism Sibiu, și urmărește dezvoltarea infrastructurii de drumeție și promovarea ecoturismului în județ.