Constructorii au ajuns manageri de crize Cosmin Vîlcu, Conlan Group: „Antreprenorul a ajuns să fie orice, mai puțin constructor”

Industria construcțiilor este obligată să funcționeze într-o stare permanentă de alertă. În cadrul Forumului Construcțiilor 2026, lideri ai unor importante companii din domeniu au vorbit despre volatilitatea prețurilor, presiunea exercitată asupra antreprenorilor, digitalizare și rolul leadershipului în perioade de criză. Una dintre cele mai puternice radiografii ale pieței a venit din partea lui Cosmin Vîlcu, CEO Conlan Grup și președinte al Patronatului Societăților din Construcții Sibiu, care susține că antreprenorii din construcții au ajuns să joace simultan roluri de finanțatori, negociatori, economiști și juriști, având tot mai puțin timp să facă ceea ce știu cel mai bine: să construiască.

Dacă în trecut companiile își construiau strategiile pornind de la un anumit grad de predictibilitate, astăzi regulile jocului se schimbă de la o lună la alta. Prețurile materiilor prime fluctuează puternic, tensiunile geopolitice afectează lanțurile de aprovizionare, iar presiunea financiară se propagă pe întregul lanț economic.

În opinia lui Cosmin Vîlcu, problema nu mai este reprezentată doar de o criză punctuală, ci de acumularea unor șocuri succesive care au devenit parte din normalitate.

„Această creștere continuă a costurilor are un impact extrem de puternic asupra întregului lanț economic. Costurile cresc de la materia primă, trec prin producător, prin antreprenor și ajung până la clientul final. Problema este că această creștere nu mai poate fi susținută la nesfârșit și nici nu poate continua în ritmul actual ani la rând.”

Potrivit acestuia, fiecare actor din piață încearcă să transfere presiunea către următoarea verigă din lanț, însă capacitatea de absorbție a costurilor este limitată.

„Dezvoltatorul nu poate majora la nesfârșit prețurile, mai ales într-o piață în care vânzările sunt deja încetinite. (…) Orice companie care și-a bugetat o fabrică, o hală sau o investiție are o limită financiară. Nu dispune de resurse nelimitate pentru a absorbi toate aceste creșteri de cost.”

Cosmin Vîlcu, General Manager Conlan Grup

Antreprenorul, prins între beneficiar și furnizor

Una dintre cele mai apăsătoare teme ale dezbaterii a fost poziția antreprenorului general în actualul ecosistem economic.

Pe de o parte, beneficiarii solicită respectarea termenelor și a prețurilor contractate. Pe de altă parte, furnizorii transferă aproape instantaneu în piață majorările de costuri.

„Beneficiarul spune că nu acordă avansuri și că plata se face conform contractului. Furnizorul spune că prețurile cresc imediat. Între cele două părți se află antreprenorul, care trebuie să finanțeze proiectul, să își plătească furnizorii, subcontractorii și angajații”, arată Vîlcu.

Experiențele ultimilor ani au demonstrat că multe dintre contractele cu preț fix au devenit aproape imposibil de gestionat în condițiile unor creșteri explozive ale costurilor.

„Ca antreprenor general, nici măcar nu puteai invoca forța majoră. Aveai un contract cu preț fix, iar beneficiarul îți spunea foarte simplu: «Acesta este contractul.»”

În acest context, Vîlcu consideră că este nevoie de o abordare mai echilibrată a relației dintre beneficiar și constructor.

„Nu poți, ca beneficiar, să pui o presiune uriașă pe constructor, să îi ceri calitate maximă, termene foarte scurte și să îl împingi permanent la limită, iar la final să te aștepți ca totul să funcționeze perfect.”

De la constructor la manager de risc

Poate cea mai relevantă concluzie a întregii dezbateri este schimbarea profundă a rolului antreprenorului din construcții.

Dacă în urmă cu două decenii accentul era pus pe execuție și expertiză tehnică, astăzi succesul unei companii depinde tot mai mult de capacitatea de a gestiona riscuri financiare, juridice și operaționale. „Antreprenorul a ajuns să fie orice, mai puțin constructor.”

Ideea a fost completată de Alin Vlădan, CEO DEConstruct AG: „Antreprenorii de astăzi au ajuns să fie juriști, economiști, negociatori, specialiști în fiscalitate și în multe alte domenii.”

La rândul său, Cosmin Vîlcu a explicat că timpul alocat efectiv construcțiilor este din ce în ce mai redus. „Meseria pentru care am intrat în această industrie ajunge să ocupe tot mai puțin timp. În schimb, trebuie să faci management financiar, management juridic, marketing, resurse umane și multe alte lucruri.”

Cum se conduce o companie când viitorul nu mai este predictibil

Într-un asemenea context, leadershipul devine una dintre cele mai importante resurse strategice.

Pentru liderii companiilor de construcții, provocarea nu este doar identificarea soluțiilor, ci și menținerea încrederii în interiorul organizației. „Nu poți lua decizii nici la nervi, nici sub presiunea emoțiilor. Trebuie să privești lucrurile pe termen lung și să folosești echipa pentru a identifica soluțiile potrivite”, explică Cosmin Vîlcu.

Aceeași idee a fost susținută și de Alin Vlădan, care consideră că diferența dintre transparență și panică este dată de încrederea pe care liderul o inspiră echipei.

„Liderul trebuie să fie motorul echipei. Oamenii trebuie să simtă că, împreună cu el, vor găsi drumul înainte și vor depăși momentul dificil.”

Digitalizarea nu rezolvă problemele unei companii prost organizate

Deși inteligența artificială și digitalizarea au fost prezente în discuție, participanții au atras atenția că tehnologia nu reprezintă o soluție miraculoasă.

Cosmin Vîlcu consideră că există riscul ca digitalizarea să fie tratată ca un scop în sine, fără a exista o înțelegere reală a proceselor care trebuie optimizate. „Cred că trebuie să înțelegem foarte clar unde este utilă tehnologia și unde nu. Abia după aceea putem vorbi serios despre digitalizare, inteligență artificială și transformare tehnologică.”

Mai mult, acesta atrage atenția că domeniul construcțiilor este mult mai complex decât producția industrială și nu poate fi redus la algoritmi și formule matematice. În construcții, uneori unu plus unu plus contextul din teren nu mai este egal cu doi.

În opinia lui Alin Vlădan, digitalizarea trebuie să pornească din interiorul companiei, nu din departamentele IT. „Transformarea trebuie să pornească de la antreprenor și de la management. Noi trebuie să înțelegem procesele și să îi mobilizăm pe oamenii din șantier să participe la această schimbare.”

Adaptabilitatea, noua monedă forte a industriei

În final, dezbaterea s-a întors la un concept care a traversat toate intervențiile: adaptabilitatea. Fie că este vorba despre fluctuații de preț, schimbări legislative, transformare tehnologică sau presiuni operaționale, companiile care vor rezista nu vor fi neapărat cele mai mari, ci cele mai flexibile.

Cosmin Vîlcu consideră că acest proces începe cu responsabilitatea individuală și cu o cultură organizațională sănătoasă. „Cred că avem nevoie de mai multă responsabilitate individuală. Dacă vrem să progresăm, fie ca organizații, fie ca societate, trebuie să reconstruim această cultură a responsabilității.”

Iar concluzia lui Cosmin Pătroiu, CEO TeraSteel, pare să sintetizeze perfect spiritul întregii dezbateri: „Schimbarea este singurul lucru care nu se schimbă niciodată.”

Pentru constructorii români, aceasta a devenit condiția esențială pentru supraviețuire.

Articol publicat în ediția print din 18 iunie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară