📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Agricultura ecologică din județul Sibiu traversează cea mai amplă perioadă de dezvoltare înregistrată vreodată. Potrivit unui răspuns oficial transmis de Direcția pentru Agricultură Județeană Sibiu către redacția TRIBUNA, în doar cinci ani, suprafața terenurilor certificate ecologic aproape s-a triplat, numărul operatorilor bio a crescut constant, iar Valea Hârtibaciului și Mărginimea Sibiului se conturează drept unele dintre cele mai importante nuclee de agricultură ecologică din România.
În 2020, județul Sibiu avea 7.826 de hectare certificate ecologic. Datele oficiale indică un salt puternic încă din 2021, când suprafața agricolă bio a crescut la aproape 12.000 de hectare. În 2022 s-a trecut de pragul de 15.400 de hectare, iar în 2023 județul a ajuns la aproape 17.700 de hectare cultivate sau exploatate în sistem ecologic. Ritmul de creștere a continuat și în ultimii doi ani, până la aproape 20.000 de hectare în 2024 și ajungând la 21.244 de hectare în prezent. Autoritățile menționează că această creștere este una spectaculoasă chiar și în context național și relevă o schimbare profundă în structura agriculturii județului Sibiu. Această evoluție se explică prin creșterea interesului pentru agricultura ecologică, dar și prin accesarea subvențiilor europene și naționale, destinate fermierilor care aleg conversia către sistemul bio.
Potrivit răspunsului transmis de Direcția Agricolă, cea mai mare concentrare de exploatații ecologice din județ se regăsește în zonele rurale cu tradiție în zootehnia extensivă și pășunatul natural, fapt ce reprezintă principalul avantaj competitiv al județului.
Instituția indică explicit Valea Hârtibaciului și Mărginimea Sibiului drept „nucleele principale ale agriculturii ecologice din județ”. Printre localitățile menționate în răspunsul lor se numără Agnita, Nocrich, Hosman, Vurpăr, Chirpăr și Marpod, dar și Săliște, Jina, Poiana Sibiului sau Rășinari.
În cazul Mărginimii Sibiului, agricultura ecologică este strâns legată de oierit, pășunatul tradițional și produsele montane, în timp ce în Valea Hârtibaciului dezvoltarea sectorului bio este favorizată de existența pășunilor întinse și a terenurilor exploatate extensiv.
Creșterea suprafețelor cultivate ecologic este însoțită și de o dezvoltare consistentă a sectorului economic din jurul agriculturii bio, se mai arată în răspunsul Direcției Agricole Sibiu. Astfel, în prezent, sunt înregistrați 487 de operatori în agricultura ecologică în județul nostru. Dintre aceștia, 468 sunt producători agricoli, 13 activează în domeniul pregătirii și procesării produselor ecologice, doi sunt exportatori de astfel de produse, iar alți 11 activează în distribuție și introducerea pe piață a produselor bio. Răspunsul instituției mai arată că numărul operatorilor a crescut mai ales după anul 2020, pe fondul cererii tot mai mari pentru produse ecologice și al schemelor de sprijin financiar.
Profilul agriculturii ecologice sibiene este însă diferit de cel al marilor zone agricole intensive din sudul țării. În Sibiu, cele mai importante suprafețe certificate ecologic sunt reprezentate de pajiști permanente, pășuni, fânețe, lucernă și livezi. Practic, dezvoltarea agriculturii bio se leagă direct de specificul geografic și pastoral al județului.
Unul dintre cele mai dezvoltate segmente ale agriculturii ecologice sibiene este apicultura. Astfel, în județul Sibiu, sunt înregistrați 37 de apicultori ecologici, cu 3.378 de familii de albine. Există și doi operatori care exportă produse ecologice, în principal miere și alte produse apicole.
Tot în zona procesării, Direcția Agricolă arată că majoritatea celor 13 operatori care desfășoară activități de pregătire și procesare activează tot în domeniul produselor apicole. Practic, mierea bio a devenit unul dintre cele mai vizibile produse ecologice ale județului.
Unul dintre cei doi apicultori sibieni care exportă produse ecologice este Cosmin Herța, din satul Galeș – Săliște. Acesta conduce singura companie românească premiată la nivel european pentru produse ecologice și spune că apicultura bio presupune costuri uriașe și reguli mult mai stricte decât își imaginează consumatorii.
„Pentru o miere ecologică nu e suficient să stai într-o zonă nepoluată, ci trebuiesc adaptate toate aspectele: de la tratamentele aplicate albinelor, hrana lor pe timpul iernii, până la fluxul tehnologic din fabrică. După ce anul trecut au murit peste 40% din albine, la nivel național, noi a trebuit să lucrăm foarte mult la genetica familiilor de albine, printr-o selecție naturală. Acum, toate albinele care au rămas vii în stupina noastră sunt exemplare puternice, pe care le putem trata în mod natural, cu acizi și uleiuri esențiale naturale, fără compuși chimici artificiali”, explică apicultorul sibian.
Herța face apicultură în zona Cindrel – Păltiniș din 2011, iar în 2020 a obținut prima certificare ecologică europeană pentru familiile sale de albine. Un an mai târziu a accesat fonduri europene prin care și-a modernizat întreg fluxul tehnologic, de la recoltare până la îmbuteliere, în conformitate cu standardele agriculturii ecologice.
„În loc de antibioticele convenționale, noi folosim o substanță pe bază de alge marine, de câteva zeci de ori mai scumpă decât antibioticele clasice. De asemenea, noi nu hrănim albinele pe timpul iernii cu zahăr, iar asta crește costurile substanțial. Un kilogram de zahăr este 2 lei, pe când unul de miere de-a noastră este de 90 de lei, iar pe timpul iernii noi avem nevoie de 15 litri de miere pentru hrana unei singure familii de albine. Deci, în loc de zahăr în valoare de 30 de lei, eu trebuie să pun acolo miere de aproape 1.400 de lei”, spune acesta.
Cosmin Herța afirmă că produsele sibiene sunt foarte apreciate în afara țării și au fost prezentate la unele dintre cele mai importante târguri ecologice internaționale. „Reprezentăm România la cele mai mari târguri ecologice din lume. Am fost în Coreea de Sud sub pavilion național, am fost în Franța și Germania, iar toți au fost uimiți de calitatea produselor noastre.”
Cu toate acestea, exportul rămâne dificil pentru producătorii mici și mijlocii din România. „Este mai ușor să vinzi în România decât să exporți, pentru că cei care vor mierea noastră în afară au nevoie de cantități foarte mari. Noi nu putem asigura astfel de cantități pentru că avem multe limitări. Avem un preț ridicat pentru că avem costuri ridicate. O analiză pe care o facem pentru determinarea pesticidelor și a antibioticelor din mierea noastră costă 3.300 de lei, însă avem toată determinarea să nu folosim ocolișuri, pentru că vrem un produs excepțional”, afirmă apicultorul sibian.
Deși cifrele indică o dezvoltare accelerată, fermierii ecologici reclamă în continuare probleme administrative și economice importante. Direcția Agricolă arată că mulți agricultori consideră procedurile birocratice prea complicate, iar numărul actelor și registrelor obligatorii rămâne foarte mare, în principal din cauza standardelor impuse acestui domeniu de către Comisia Europeană. În plus, controalele autorităților sunt frecvente și stricte, ceea ce îi descurajează pe o parte dintre producători.
Pe lângă dificultățile administrative, agricultura ecologică este afectată și de schimbările climatice. Instituția arată că fermele bio sunt vulnerabile în perioadele de secetă, deoarece fertilizarea este mai redusă, plantele cresc mai lent, iar fermele mici au deseori sisteme limitate de irigații.
Totuși, oficialii susțin că agricultura ecologică oferă avantaje importante pe termen lung. Solurile gestionate ecologic au mai multă materie organică, o structură mai bună și o capacitate mai mare de retenție a apei, ceea ce poate ajuta culturile să reziste mai bine în perioadele secetoase.
În răspunsul transmis Tribunei, Direcția Agricolă apreciază că Sibiul are „un potențial foarte ridicat” pentru dezvoltarea agriculturii ecologice, datorită combinației dintre condițiile naturale, structura fermelor și tradițiile agricole locale. Instituția subliniază că județul beneficiază de zone montane și colinare extinse, pășuni și fânețe naturale bine conservate și un nivel relativ redus de agricultură intensivă comparativ cu alte regiuni din România.
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Salut Vlad. Sunt Mediesan de orginine si locuiesc de mult in Irlanda. Citesc regular Tribuna de Sibiu si cand gasesc cate un articol interesant ca asta as vrea sa-l trimit si unor prieteni Irlandezi care ar fi interesati. Propblema este ca site-ul Tribunei nu are un buton automat pentru traduceri in alte limbi. Da, exista multe metode de traducere online, dar ar fi un avantaj major daca site-ul Tribunei ar avea butonul de traducere in alte limbi incorporat pe site, visibil si usor accesibil.