Explozia prosumatorilor: Sibiu lider la creștere, Brașov domină eficiența, iar Transilvania devine motorul energiei distribuite

Numărul prosumatorilor din România a crescut exponențial în ultimii trei ani, iar județele din centrul țării oferă o radiografie clară a transformării: de la un model dominat de firme la unul în care gospodăriile devin actori energetici. Sibiu, Alba, Hunedoara, Brașov și Vâlcea ilustrează această schimbare, cu creșteri de până la 300% și o redefinire a echilibrului între consumatorul casnic și cel industrial.

Explozie de volum: piața s-a triplat în 3 ani

Între 2023 și începutul lui 2026, potrivit datelor publice ANRE, toate județele analizate de Tribuna Financiară au înregistrat creșteri spectaculoase:

• Sibiu: +316% (de la 2.075 la 8.628 prosumatori)
• Alba: +302%
• Hunedoara: +252%
• Brașov: +237%

Această creștere nu este doar una cantitativă, ci reflectă o schimbare structurală, respectiv intrarea masivă a populației în producția de energie.

Sibiu vs. Brașov: egalitate la putere, modele diferite

În 2026, Sibiu și Brașov ajung aproape la același nivel de putere instalată:

• Brașov: 83,34 MW
• Sibiu: 83,01 MW

Însă diferența apare în structură:

• Sibiu: 7.944 persoane fizice și 684 firme
• Brașov: 6.463 persoane fizice și 600 firme

Sibiu este, astfel, un model predominant rezidențial, în timp ce Brașov este mai echilibrat și mai eficient energetic.

De altfel, puterea medie per prosumator este mai mare în Brașov (~11,8 kW vs ~9,6 kW), semn al unei prezențe mai consistente a sectorului comercial-industrial.

Poziția Sibiului la nivel național

Cu 8.628 prosumatori și 83 MW instalați, Sibiu se poziționează în prima treime a județelor ca volum, aproape de județe mari precum Brașov sau Constanța, peste județe precum Alba sau Hunedoara.

Din perspectivă structurală:

• dominat de persoane fizice (≈92%),
• sub media județelor industriale la contribuția persoanelor juridice.

Sibiu este un exemplu de tranziție energetică „de jos în sus”.

Alba și Hunedoara: echilibrul industrie–rezidențial

Dacă Sibiu este „județul gospodăriilor”, Alba și Hunedoara arată un profil mai mixt:

Alba – Putere aproape egală între persoane fizice (PF) și persoane juridice (PJ):

• • PF: 33,47 MW,
  • PJ: 33,57 MW.

Alba este unul dintre cele mai echilibrate județe din țară din această perspectivă.

Hunedoara

• Distribuție similară:
  • PF: 30,57 MW,
  • PJ: 29,46 MW.

Statistica indică o bază industrială care participă activ la tranziția energetică.

Paradoxul eficienței: mai mulți prosumatori, dar instalații mai mici

În toate județele analizate, puterea medie per prosumator a scăzut între 2023 și 2026:

• Brașov: de la ~15,7 kW la ~11,8 kW,
• Alba: de la ~14,6 kW la ~11,6 kW,
• Sibiu: de la ~10,1 kW la ~9,6 kW.

Creșterea este alimentată de sisteme mici, rezidențiale, nu de proiecte industriale mari.

Vâlcea: creștere solidă, profil echilibrat

Date 2026: 7.243 prosumatori, 78,73 MW putere instalată.

Structură: PF: 42,40 MW, PJ: 36,33 MW.

Vâlcea se apropie de modelul Alba – Hunedoara: echilibru între rezidențial și business, capacitate medie relativ ridicată.

Schimbarea de paradigmă

Contextul energetic arată o transformare profundă. Voribm despre democratizarea energiei prin faptul că populația devine principalul motor al creșterii; rolul industriei scade relativ, firmele rămân importante, dar nu mai domină coșul total; iar județe diferite ajung la niveluri similare de putere.

Între 2023 și 2026, piața prosumatorilor din România a intrat într-o fază de creștere accelerată. Dacă în trecut energia distribuită era un fenomen punctual, astăzi devine un pilon al sistemului energetic.

Sibiu ilustrează cel mai bine această schimbare: nu prin industrie, ci prin mii de acoperișuri care produc energie.

Articol publicat în ediția print din 30 aprilie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară