📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Sibiul generează aproximativ 3,3% din exporturile României și se menține în jurul locului zece la nivel național. Nu este un lider ca volum absolut, dar este unul dintre cele mai constante județe industriale din țară.
Cu un volum anual estimat la trei miliarde de euro, județul se numără printre cele mai industrializate din țară. Exporturile reprezintă peste 70% din economia locală, iar aproximativ 85–90% din acestea provin din industrie. Raportat la populație, exporturile depășesc 6.500 euro pe locuitor, ceea ce indică o productivitate ridicată pentru un județ de dimensiune medie.
Industria auto: jumătate din economie
Cea mai mare parte a exporturilor este concentrată într-un singur sector. Industria auto generează aproximativ 45-50% din total, ceea ce înseamnă între 2,2 și 2,5 miliarde de euro anual. Este vorba în principal despre componente, cablaje și sisteme electrice care intră în lanțurile de producție ale marilor producători europeni. Practic, un euro din doi, care pleacă din Sibiu, depinde direct de industria auto.
Alte sectoare completează tabloul, dar la distanță. Industria prelucrătoare non-auto contribuie cu aproximativ 25-30 la sută, adică între 1,2 și 1,4 miliarde de euro. Sectorul echipamentelor electrice și electronice adaugă încă 10-12%, echivalentul a 500-600 milioane de euro. Produsele agroalimentare rămân sub pragul de cinci la sută, cu exporturi de aproximativ 150-200 milioane de euro. În total, primele trei sectoare generează circa 85% din exporturile județului.
Mai mult de 300 de companii exportă activ din Sibiu, iar peste 600 sunt implicate în comerț internațional. În realitate, o parte semnificativă din exporturi este concentrată în câteva companii mari din industria auto și cea de componente. Companii precum Aumovio, Marquardt, Thyssenkrupp Bilstein sau Compa generează cifre de afaceri de sute de milioane sau chiar miliarde de lei anual. Primele zece firme au o pondere majoră în exporturi, ceea ce amplifică dependența de deciziile unor grupuri internaționale.
Germania domină destinațiile exporturilor
Direcția exporturilor confirmă integrarea în economia europeană. Germania absoarbe aproximativ 30-35% din total și este, de departe, principalul partener comercial. Franța contribuie cu circa zece la sută, Italia cu 8-10 la sută, iar Austria cu 5-7%. Per ansamblu, peste 70% din exporturile Sibiului merg către Uniunea Europeană. Economia locală depinde astfel nu doar de industrie, ci și de sănătatea economică a câtorva piețe vest-europene.
Structura exporturilor indică și un grad ridicat de concentrare. Primele trei sectoare generează aproximativ 85 la sută din total, iar cele mai mari zece companii exportatoare sunt responsabile pentru 50-60% din exporturi. Această concentrare amplifică riscurile. Orice schimbare într-un sector dominant sau într-o companie majoră se transmite rapid în întreaga economie locală.
Scenariul de risc: ce se întâmplă dacă industria auto încetinește
Dependența de industria auto devine evidentă în scenarii negative. Dacă acest sector înregistrează o scădere de 10% la nivel european, volumul total al exporturilor din județ ar scădea cu aproximativ 5%.
Impactul asupra economiei locale ar însemna o reducere a creșterii economice cu 2-3 puncte procentuale. Într-un context în care ritmul anual este estimat la 3,5-4%, o astfel de corecție ar fi semnificativă. În paralel, tendința de automatizare din industrie duce la creșterea productivității, dar limitează extinderea numărului de locuri de muncă.
Cum stau celelalte județe din regiune
Comparativ cu Cluj, Sibiul are o dependență mult mai mare de industrie, în timp ce Clujul compensează printr-un sector IT puternic și servicii cu valoare adăugată ridicată. Față de Timiș, diferența constă în diversificare. Timișul are, la rândul ei, un sector industrial solid, dar mai variat și mai puțin dependent de o singură ramură dominantă. În Brașov, economia combină producția industrială cu turismul și industria aeronautică, ceea ce oferă un echilibru mai stabil între sectoare.
Foto: Răzvan NEGRU
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
ADVERTORIAL
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Kudos ptr. un articol util, la subiect si bine scris – bazat pe date concrete. Asa ne dorim Tribuna!