Foto: Răzvan NEGRU
Tinerii din România ajung să cheltuie aproape tot venitul pe costurile de bază – chirie, alimente și energie – arată datele din „Barometrul Național al Tinerilor”, prezentat la Sibiu, de vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță. Potrivit studiului, aceste trei categorii de cheltuieli consumăun maipuțin de 90% din întregul buget lunar al unui tânăr.
Potrivit concluziilor studiului național, structura cheltuielilor pe care un tânăr cu vârsta până în 35 de ani, din România, le are este aproape egal împărțită: aproximativ o treime din venit merge spre chirie, o treime pe mâncare și o treime pe costurile cu energia, ceea ce lasă foarte limitează sever orice alt tip de cheltuieli, precum călătorii, îmbrăcăminte, educație sau hobbyuri. De asemenea, datele indică un model de cheltuieli relativ uniform atât pentru tinerii cu venituri stabile cât și pentru cei care sunt studenți și au venituri ocazionale, în care veniturile sunt direcționate în principal către nevoile esențiale, în detrimentul economiilor sau al investițiilor personale.
„Triada chirii – alimente – energie este foarte importantă pentru tinerii din România, consumându-le aproape în totalitate bugetul lunar. În condițiile înc are tinerii dau peste o treime din bani pe chirie, o treime pe mâncare și o treime pe costurile energiei, pentru restul, nu le rămâne mai nimic”, a explicat europarlamentarul Nicu Ștefănuță, la prezentarea studiului.
Un alt fenomen evidențiat de studiu este dependența tot mai prelungită a tinerilor de sprijinul familiei, în special în ceea ce privește locuirea. Potrivit datelor prezentate, tot mai mulți tineri aleg -sau sunt nevoiți- să rămână în casa părinților până aproape de vârsta de 35 de ani, pe fondul costurilor ridicate ale chiriilor și al dificultății de a-și cumpăra o locuință proprie. „Am numit-o ca termen „părinți bank”, pentru că foarte mulți tineri trăiesc până la vârsta de aproape 35 de ani la părinți, în mare parte pentru că nu își permit locuința proprie sau chiria. Și atunci depind pe o perioadă mult mai lungă față de părinți. Situația actuală marchează o schimbare semnificativă față de anii ’90, când tinerii din România părăseau locuința familială, în medie, în jurul vârstei de 25 de ani”, a explicat Nicu Ștefănuță.
Studiul prezentat la Sibiu indică și o creștere îngrijorătoare a problemelor de sănătate mentală în rândul tinerilor, un aspect pe care respondenții îl consideră insuficient tratat la nivel de politici publice. Potrivit datelor, un procent semnificativ dintre tineri declară că se confruntă cu stări de anxietate, depresie sau alte forme de suferință psihică, în contrast puternic cu statisticile oficiale. „Datele din sondaj arată foarte clar că lumea vrea terapie decontată. 85% din respondenți au spus că li se pare normal ca terapia să fie inclusă în pachetul de sănătate de bază, iar 70% spun că suferă fie de depresie, anxietate severă, cronică și alte lucruri de genul ăsta”, a declarat Nicu Ștefănuță. Potrivit acestuia, diferența dintre percepția tinerilor și datele oficiale ridică semne de întrebare cu privire la modul în care este evaluată și abordată sănătatea mentală în România.
„Barometrul Național al Tinerilor” analizează situația tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, un segment considerat insuficient analizat în mod tradițional de politicile publice. Potrivit autorilor studiului, diferențele între categoriile de vârstă sunt semnificative: tinerii între 18 și 24 de ani sunt în mare parte studenți sau fără venituri stabile, în timp ce cei între 25 și 35 de ani sunt deja integrați pe piața muncii, dar continuă să se confrunte cu acleași dificultăți financiare ca și cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
ADVERTORIAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Adrian POPESCU