Prof. univ. dr. Ioan Marian Ţiplic: „Pentru mine, încrederea este miza centrală”

Prof. univ. dr. Ioan Marian Ţiplic: „Pentru mine, încrederea este miza centrală”

Recent, universitarul sibian Ioan Marian Ţiplic a fost ales în Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional – AFCN. El este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane din componenţa Universităţii „Lucian Blaga” şi cercetător în domeniul istoriei şi patrimoniului cultural, coordonator de doctorate şi director al Centrului de Cercetare a Patrimoniului şi Istoriei Socio-Culturale. În acest context, Ioan Marian Ţiplic a avut amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări de interes public chiar în ziua în care AFCN a deschis primul apel de finanţare

Imagine intercalată
Imagine intercalată

-Care este rolul reprezentanţilor Ministerului Culturii în AFCN?

– Rolul reprezentanţilor Ministerului Culturii este, în primul rând, unul de echilibru. AFCN gestionează bani publici, iar acest lucru presupune responsabilitate, transparenţă şi aliniere la strategia culturală naţională. Din acest punct de vedere, prezenţa reprezentanţilor Ministerului este firească, asigurând legătura dintre instrumentele publice de finanţare şi priorităţile strategice ale politicilor culturale naţionale, ceea ce este esenţial pentru un înalt grad de transparenţă şi responsabilitate în utilizarea resurselor publice. În acelaşi timp, autonomia sectorului independent trebuie respectată fără echivoc. Consiliul AFCN nu intervine în evaluarea artistică a proiectelor şi nu stabileşte câştigătorii. Rolul său este să garanteze cadrul – legalitatea, coerenţa strategică şi interesul public -, nu să influenţeze conţinutul artistic.

Cred că echilibrul sănătos apare atunci când interesul public şi autonomia creativă nu sunt privite ca opuse, ci complementare. Cultura are nevoie atât de libertate artistică, cât şi de responsabilitate faţă de comunitate. În acest sens, rolul membrilor Consiliului este de a facilita cadrul de funcţionare la nivel naţional, astfel încât finanţările să reflecte nevoile reale ale comunităţii culturale, fără a discrimina sau privilegia sectoarele mari sau instituţionale.

 

– Principalele criterii care au justificat deschiderea rapidă a apelului la 1 martie au fost adoptate?

– În ultimii ani, AFCN a funcţionat pe baza unui calendar relativ stabil. Menţinerea acestui calendar este esenţială pentru predictibilitate. Chiar dacă bugetul nu era încă adoptat, am considerat că este important să nu blocăm procesul. Deschiderea apelului permite operatorilor culturali să pregătească şi să depună proiecte, iar Consiliului să avanseze în procesul de evaluare. În momentul în care bugetul este aprobat, procedura poate continua fără întârzieri majore. Practic, câştigăm timp şi evităm comprimarea excesivă a etapelor ulterioare.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

 

– Consiliul poate asigura transparenţă şi predictibilitate în contextul întârzierii adoptării bugetul?

– Transparenţa nu depinde exclusiv de existenţa bugetului, ci de comunicare şi de stabilitatea regulilor. Dacă operatorii cunosc calendarul, metodologia şi criteriile, incertitudinea este redusă considerabil. Sunt importante câteva măsuri precum: calendarul anual să fie public şi respectat; metodologia să rămână stabilă; comunicarea să fie constantă şi clară. Întârzierea bugetului poate crea disconfort, dar nu trebuie să genereze opacitate. Încrederea se menţine prin informaţie şi coerenţă.

– În ce măsură priorităţile culturale ale Ministerului influenţează ariile şi plafoanele de finanţare?

– Influenţa există la nivel strategic, nu operaţional. Ministerul stabileşte direcţiile generale prin strategia naţională în cultură, iar este firesc ca acestea să se reflecte în ariile de finanţare. Însă distribuţia concretă a fondurilor şi selecţia proiectelor rămân responsabilitatea Consiliului şi a evaluatorilor independenţi. Rolul Consiliului este să transforme priorităţile strategice în mecanisme echilibrate, bazate pe date şi consultare, fără a afecta autonomia sectorului.”

– Colaborarea reprezentanţilor instituţiilor publice cu cei ai ONG-urilor este lejeră sau dimpotrivă?

– Eu văd această colaborare ca pe un exerciţiu de maturitate instituţională. Nu este o confruntare între două lumi, ci o întâlnire între două perspective diferite. Reprezentanţii instituţiilor publice aduc rigoare legală şi responsabilitate bugetară. Reprezentanţii ONG-urilor aduc experienţa directă a implementării proiectelor şi contactul constant cu realitatea sectorului independent. Dacă dialogul este autentic şi fundamentat pe date, diferenţele devin productive. Cheia este delimitarea clară a rolurilor şi respectul reciproc. În acest fel, Consiliul poate deveni un spaţiu real de co-construcţie a politicii culturale. Împreună pot construi un mecanism de finanţare credibil, predictibil şi echitabil pentru întregul ecosistem cultural.”

– Ce mecanisme sunt necesare pentru a proteja finanţarea proiectelor emergente şi a sectorului independent? 

– Protejarea proiectelor emergente nu înseamnă favorizare, ci menţinerea diversităţii culturale. Fără sectorul independent şi fără generaţiile noi de operatori, sistemul riscă să devină rigid. Cred că sunt necesare: alocări dedicate pentru organizaţiile emergente; simplificarea procedurilor pentru granturile mici; raportare proporţională cu valoarea finanţării; eventual mecanisme multi-anuale pentru organizaţiile stabile. Obiectivul este acces echitabil şi şanse reale pentru cei aflaţi la început de drum.”

– AFCN este armonic cu noile direcţii europene privind mobilitatea, digitalizarea şi incluziunea?

– ”Cred că AFCN trebuie să evolueze în direcţia convergenţei cu politicile europene. Mobilitatea înseamnă cooperare internaţională şi schimb de competenţe. Digitalizarea înseamnă acces şi modernizare. Incluziunea înseamnă relevanţă socială. Prin linii dedicate, criterii adaptate şi parteneriate strategice, AFCN îşi va putea consolida poziţia de finanţator modern, capabil să sprijine operatorii români să fie competitivi la nivel european.

– Cei 11 membri ai Consiliului AFCN pot consolida încrederea operatorilor culturali?

– ”Pentru mine, încrederea este miza centrală. Iar încrederea se construieşte prin consecvenţă, transparenţă şi respectarea regulilor. Mi-aş dori ca, la finalul acestui mandat, operatorii culturali să simtă că sistemul este echitabil, previzibil şi orientat spre dezvoltare, nu doar spre distribuirea unor fonduri. Dacă reuşim să consolidăm această percepţie, atunci vom avea nu doar un mecanism administrativ funcţional, ci un parteneriat real între instituţii şi sectorul cultural.

– Noul Consiliu AFCN va reuşi să atingă aceste noi orizonturi culturale?

– ”Cred că există premise solide pentru acest lucru. Avem un Consiliu divers, cu expertize complementare şi cu o responsabilitate comună faţă de interesul public. Dacă vom lucra coerent, cu rigoare şi cu deschidere către dialog, putem transforma acest mandat într-un moment de consolidare pentru întregul ecosistem cultural. Este o oportunitate de a demonstra că finanţarea publică poate fi gestionată profesionist, transparent şi în beneficiul real al comunităţilor artistice”.

Autor - Adrian POPESCU
16 martie 2026 la 10:42
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Cosmin PAL Cosmin PAL
acum 19 minute
COPŞA MICĂ: 5 containere pentru deşeuri textile
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
1 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 2 ore
Dr. Victoria Bîrluțiu: „Mi-am dorit să pot vindeca oamenii încă din copilărie”
Medic primar în specialitatea boli infecțioase și medic specialist în medicină internă, dr. Victoria Bîrluțiu este a doua...
Actualitate
11 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 3 ore
Profesorul sibian Ioan Marian Țiplic, ales președinte al Comisiei Naționale de Arheologie
Profesorul universitar dr. Ioan Marian Țiplic a fost ales președinte al Comisiei Naționale de Arheologie, potrivit unui anunț...
Actualitate
1 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
acum 14 ore
Nu că ar fi deosebit de frumoase, dar de ce te-ai plimba pe străzile Funarilor și Fântânii?
Pur și simplu o coincidență a făcut ca străzile de care ne ocupăm astăzi să înceapă cu aceeași...
Actualitate
9 min de citit
Autor - Cosmin PAL Cosmin PAL
acum 19 ore
Mihăileni: Ultimatum de la operatorul de salubrizare
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
2 min de citit
Autor - Cosmin PAL Cosmin PAL
acum 20 ore
RÂU SADULUI: Record de participare în istoria Burduf Challenge
Alergare montană, cea mai bună brânză de burduf, premii şi donaţii, voie bună, târg de produse tradiţionale, proiecte...
Actualitate
4 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 20 ore
Incendiu puternic la Gura Râului. O casă și o anexă au fost distruse de flăcări
Pompierii militari din cadrul Secției de Pompieri Miercurea Sibiului au intervenit, sâmbătă, pentru stingerea unui incendiu izbucnit la...
Actualitate
1 min de citit
Autor - Ovidiu BOICA Ovidiu BOICA
acum 20 ore
”Călăreţii roşii”, victorie în amicalul cu echipa lui Daniel Tătar. Cinci goluri, tot atâţia marcatori
Echipa din Şelimbăr s-a impus, sâmbătă, cu 5-2 la Blaj, pe terenul echipei din Liga 3 pregătită de...
Actualitate
2 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 21 ore
Turiști blocați în telecabina de la Bâlea după o defecțiune tehnică
Mai mulți turiști au rămas blocați, sâmbătă, în telecabina care face legătura între Bâlea Cascadă și Bâlea Lac,...
Actualitate
2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
acum 21 ore
Unicitatea Școlii de Vară de la Sâmbăta de Sus: inițiativa Mitropoliei Ardealului pentru formarea profesorilor de Religie din România
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
3 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 23 ore
Gris are nevoie de ajutor. O familie din Sibiu strânge fonduri pentru tratamentul pisicii
O familie din Sibiu a lansat o campanie de strângere de fonduri pentru a-și salva pisica, Gris, diagnosticată...
Actualitate
2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
acum 23 ore
Mănăstirea Măgura-Jina și-a sărbătorit hramul închinat icoanei „Prodromița”
Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Măgura-Jina, din județul Sibiu, și-a sărbătorit cel de-al doilea hram, dedicat icoanei...
Actualitate
2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.