Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Piața imobiliară din Sibiu a trecut prin una dintre cele mai rapide transformări din ultimele decenii. În doar cinci ani, prețul apartamentelor aproape că s-a dublat, iar orașul a ajuns să concureze la nivel de costuri cu centre urbane mult mai mari. În același timp, datele statistice arată că aproximativ 25 la sută dintre locuințele din oraș sunt neocupate, o realitate care contrastează puternic cu nivelul ridicat al prețurilor, arată o analiză a platformei imobiliare Storia.
În 2020, prețul mediu cerut pentru un apartament în Sibiu varia între 900 și 1.000 de euro pe metru pătrat, în funcție de cartier și de starea imobilului. În 2025, media a ajuns frecvent la 1.800-2.000 de euro pe metru pătrat, iar în zonele centrale sau în ansamblurile rezidențiale noi depășește 2.100-2.200 de euro pe metru pătrat.
Pentru un apartament standard de 60 de metri pătrați, suma necesară pentru achiziție a crescut de la aproximativ 55.000-60.000 de euro în 2020 la peste 110.000–120.000 de euro în 2025. În zonele considerate premium, valoarea poate depăși 140.000 de euro pentru aceeași suprafață. Această creștere nu a fost uniformă. Salturile cele mai mari s-au înregistrat între 2021 și 2023, perioadă în care cererea pentru locuințe a crescut, dobânzile erau încă relativ accesibile, iar costurile materialelor de construcție au urcat puternic. Dezvoltatorii au inclus aceste costuri în prețul final, iar piața a absorbit majorările.
În paralel cu această evoluție, aproximativ un sfert dintre locuințele din Sibiu sunt neocupate. Procentul include apartamente cumpărate ca investiție și păstrate goale, locuințe utilizate ocazional, unități destinate închirierii pe termen scurt și apartamente noi încă nevândute sau nelocuite.
În cartierele dezvoltate în ultimii ani, în special la periferia orașului, există blocuri unde o parte semnificativă dintre apartamente nu sunt ocupate permanent. În schimb, în zonele centrale sau în cartierele tradiționale, gradul de ocupare este mai ridicat, iar cererea pentru închiriere rămâne constantă. Această situație indică un dezechilibru între investiție și utilizare. O parte importantă din fondul locativ este tratată ca activ financiar, nu ca spațiu de locuit.
Creșterea din Sibiu se înscrie într-un trend național de scumpire accelerată a locuințelor. În Cluj-Napoca, prețul mediu a urcat de la aproximativ 1.600-1.700 de euro pe metru pătrat în 2020 la peste 2.500-2.700 de euro în 2025, iar în unele cartiere depășește 3.000 de euro.
În Brașov, prețurile au crescut de la circa 950 de euro pe metru pătrat la peste 2.100-2.200 de euro. La Timișoara, nivelul mediu a avansat de la aproximativ 900 la peste 2.000 de euro pe metru pătrat. În Iași și Constanța, valorile actuale se situează în intervalul 1.800-2.000 de euro pe metru pătrat.
Prețurile din București au urcat de la 1.300-1.400 de euro pe metru pătrat, în 2020, la 1.900-2.200 de euro în 2025, în funcție de sector. Diferența dintre orașele mari și cele medii s-a redus considerabil, iar Sibiul se află acum la un nivel apropiat de centrele economice importante din țară.
Dublarea prețurilor a afectat direct accesibilitatea. În 2020, un cuplu cu venituri medii putea susține mai ușor un credit pentru un apartament de două camere. În 2025, pentru același tip de locuință este nevoie de un împrumut mult mai mare, într-un context în care dobânzile au crescut față de perioada anterioară.
Raportul dintre venitul mediu net și prețul unui apartament este mai puțin favorabil decât în urmă cu cinci ani. Chiar dacă salariile au crescut, ritmul majorării prețurilor a fost mai rapid. Pentru mulți cumpărători, achiziția unei locuințe implică un grad ridicat de îndatorare.
În același timp, piața chiriilor a urmat o tendință ascendentă. Pentru un apartament cu două camere în Sibiu, chiria lunară variază între 400 și 600 de euro. Pentru trei camere, suma poate depăși 700 de euro în zonele bine cotate. Nivelurile sunt apropiate de cele din Brașov și Timișoara, dar sub cele din Cluj-Napoca, unde chiriile pentru două camere pot ajunge la 800 de euro.
Mai mulți factori au contribuit la această evoluție. Sibiul are o economie diversificată, cu investiții în industrie, logistică și servicii. Rata șomajului este scăzută, iar salariile sunt peste media națională. Orașul beneficiază de o poziție geografică favorabilă și de infrastructură rutieră în dezvoltare.
Oferta de terenuri în interiorul orașului este limitată, iar extinderea rezidențială s-a mutat către zonele periferice. Costurile materialelor de construcție au crescut semnificativ după 2021, la fel și costurile cu forța de muncă. Toate aceste elemente au împins prețurile în sus.
În plus, interesul investitorilor pentru orașele medii cu potențial economic a crescut. Apartamentele au fost percepute drept o investiție sigură, într-un context de inflație ridicată și volatilitate pe alte piețe.
Raportat la numărul de anunțuri publicate pe platforma Storia în fiecare dintre cele zece orașe analizate, prețul mediu ponderat al apartamentelor din România a crescut cu 34 la sută între septembrie 2019 și septembrie 2022, de la 1.232 la 1.648 de euro pe metru pătrat. Ulterior, prețul mediu ponderat a crescut cu 29 la sută între septembrie 2022 și septembrie 2025, până la 2.131 de euro pe metru pătrat. Cumulat, între septembrie 2019 și septembrie 2025, prețul mediu ponderat al apartamentelor a crescut cu 73 la sută.
Potrivit datelor lunare publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada septembrie 2019 – septembrie 2025, rata cumulată a inflației a fost de 48 la sută. Cu alte cuvinte, prețul mediu ponderat la apartamente a crescut într-un ritm mai alert comparativ cu rata inflației pe parcursul ultimilor șase ani.
Pe de altă parte, datele INS arată că salariul mediu net la nivel național a crescut cu 75 la sută în perioada septembrie 2019 – august 2025, de la 3.082 lei în septembrie 2019 la 5.387 lei în august 2025. Astfel, salariul mediu net în România a crescut într-un ritm foarte apropiat de creșterea cu 73 la sută a prețului mediu ponderat al unui apartament într-unul dintre cele zece orașe incluse în analiză.
Potrivit analizei Storia, gradul ridicat de locuințe neocupate ridică semne de întrebare în legătură cu sustenabilitatea creșterii. Dacă o parte dintre apartamentele goale vor fi introduse pe piață pentru vânzare sau închiriere într-un interval scurt, presiunea asupra prețurilor ar putea scădea.
Pe de altă parte, dacă economia locală continuă să atragă investiții și forță de muncă, cererea poate absorbi gradual stocul existent. Evoluția viitoare va depinde de dinamica veniturilor, de nivelul dobânzilor și de capacitatea cumpărătorilor de a susține prețurile actuale.
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Răzvan NEGRU
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Poza-i din Vasile Noroi?