📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu nu este o simplă cheltuială bugetară, ci un pilon strategic al dezvoltării regionale, spune Anca Șipoș, liderul Sindicatului Cadrelor Universitare din Sibiu. Într-un interviu exclusiv pentru Tribuna despre protestele recente din educație și măsurile de austeritate pregătite de Guvern, aceasta avertizează asupra efectelor directe asupra sistemul de învățământ superior, a economiei locale și cercetării academice.

Care este mesajul principal al protestului de săptămâna trecută?
Mesajul este unul foarte clar și important, deopotrivă. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu nu este o cheltuială care poate fi ajustată contabilicește, în funcție de erorile de guvernare. Este un centru performant de formare profesională, cercetare și mobilitate socială. Drept urmare, subfinanțarea deliberată diminuează șansele tinerilor din regiune, slăbește economia locală și compromite perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung. Nu acceptăm ca studenții, cadrele didactice și cercetătorii să fie transformați în variabilă de ajustare bugetară. De aceea, solicităm autorităților și parlamentarilor sibieni să respingă orice măsură care afectează finanțarea universităților. Respectarea legii nu este negociabilă, iar finanțarea educației nu este opțională.
Care sunt principalele revendicări ale sindicaliștilor din învățământul sibian?
Cerem respectarea legii și finanțare conform pragului de 15% din bugetul general consolidat pentru educație. Este nevoie de creșterea bugetului pentru educație și cercetare, majorarea salariilor cel puțin la nivelul inflației, lansarea competițiilor de cercetare, rambursarea urgentă a sumelor din PNRR, restabilirea burselor și deblocarea angajărilor.
Ce se schimbă, concret, dacă Guvernul adoptă măsurile de austeritate propuse recent?
Măsurile preconizate pentru 2026, adoptate fără studii de impact și fără consultarea mediului academic, prevăd diminuarea bugetului universităților cu peste 600 de milioane de lei, reducerea cheltuielilor de personal cu 10% și scăderea finanțării per student. Toate aceste măsuri, cumulate, conduc la o diminuare a bugetului învățământului superior cu peste 20%, într-un sistem care funcționează deja la limita minimă de sustenabilitate.
Ce riscuri există pentru studenți, în cazul adoptării pachetului legislativ?
Reducerea finanțării nu afectează doar structuri bugetare abstracte. Afectează direct toți oamenii implicați în sitemul de învățământ academic. Studenții sunt deja afectați de diminuarea burselor, care pentru mulți reprezintă singura posibilitate reală de a continua studiile. Pe de altă parte, părinții suportă costuri tot mai mari pentru chirii, transport și materialele de studiu pentru studenți, generate de inflație. Diminuarea bugetului afectează calitatea procesului educațional, accesul la infrastructură modernă, stagiile practice și mobilitățile academice. Nu în ultimul rând, impactul acestor măsuri asupra investițiilor în cămine este deosebit de grav, în contextul în care accesul la cazare este esențial pentru șansa reală la o educație superioară.
Care sunt primele efecte economice pe care universitățile le vor resimți?
Universitățile sunt actori economici locali majori, iar subfinanțarea universităților transmite semnalul că România renunță la competitivitatea în lanțurile globale de producție. Guverul trebuie să
înțeleagă că investițiile în educație nu sunt o cheltuială pasivă, ci o investiție productivă, iar subfinanțarea nu reduce deficitul structural, ci îl agravează prin diminuarea potențialului de creștere economică. Reducerea bugetului pentru învățământul superior va genera efecte negative în economie, precum scăderea investițiilor generale, diminuarea consumului și pierderea locurilor de muncă indirecte. Din punctul nostru de vedere, investițiile în educație și cercetare sunt esențiale pentru ieșirea din criza deficitului, iar acceptarea subfinanțării cronice drept normalitate reprezintă o tactică profund anti-europeană și generatoare de subdezvoltare, abandon școlar și analfabetism funcțional.
Cum afectează pachetul legislativ propus de Guvern domeniul cercetării academice?
Cercetarea a ajuns deja într-un stadiu critic, prin amânarea – ani la rând – a lansării competițiilor naționale de cercetare din finanțări interne. Această amânare repetată a creat un blocaj sistemic al activității științifice, ale căror efecte sunt deja vizibile în mediul academic și numai. Rambursarea sumelor aferente proiectelor de cercetare din PNRR nu s-a realizat în anul 2025. Iar asta a generat presiuni financiare majore în contabilitățile universităților. Blocarea finanțărilor și întârzierea rambursărilor afectează credibilitatea instituțională, capacitatea de planificare și participarea la proiecte internaționale.
Care este impactul direct asupra universității din Sibiu?
Dacă măsurile propuse de Guvernul Bolojan vor intra în vigoare, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu va fi obligată să disponibilizeze personal didactic și administrativ. Asta pentru că reducerea bugetului nu poate fi absorbită prin optimizări administrative și va produce efecte vizibile. În plus, vom fi nevoiți să reducem oferta educațională a universității, să limităm locurile pentru studenți și vom amâna, din nou, investițiile. ULBS este unul dintre principalii poli de dezvoltare ai regiunii, iar măsurile propuse de Guvern vor afecta direct economia locală și piața muncii, cu siguranță.
Care sunt efectele pe termen lung ale subfinanțării în mediul academic?
Legea Educației din 2011 prevedea alocarea a 6% din PIB pentru Educație și 1% din PIB pentru Cercetare. În forma actualizată din 2023, legea stabilește un prag de 15% din bugetul general consolidat pentru Educație. Aceste prevederi au fost adoptate de miniștri și guverne formate din aceleași partide politice care compun actuala coaliție de guvernare, însă finanțarea nu a atins niciodată aceste niveluri. Ani la rând, aplicarea legii a fost amânată, prorogată sau ignorată.
Astfel, obligația legală a devenit opțională prin voință politică, iar efectele subfinanțării se văd deja. România se află de ani buni pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește finanțarea educației și cercetării, iar obligațiile legale privind alocările bugetare nu au fost respectate. Acceptarea subfinanțării cronice reprezintă o tactică generatoare de subdezvoltare și inegalități sociale.
Mai putem vorbi despre competitivitate în acest scenariu?
Categoric, da! Dar unele universități,în special cele mici și o parte din cele medii, nu vor mai avea finațare pentru cercetare. Ca urmare, vor rămâne în competiție doar univeristățile mari. Dar va fi o pierdere ireversibilă, pentru că sunt poli de excelență în cecetare și la universități medii din România.
Există riscul unui exod al cadrelor universitare?
Probabil că un număr de cadre didactice vor pleca la universități din străinătate, însă nu se poate vorbi de un exod în sens larg. Problema cea mare este legată de blocarea angajărilor. Aceasta paralizează reînnoirea generațională a universităților. Tineri performanți, formați prin investiții
publice, sunt împinși către exod sau către abandonarea carierei academice. Asta deși integrarea lor în sistem este esențială pentru menținerea standardelor academice și consolidarea cercetării. Totodată, prin deblocarea posturilor din universități s-ar preveni exodul creierelor din România. Doar așa putem menține un nivel de competitivitate internațională, atât de necesară în lumea de acum.
Cine este Anca Șipoș
Anca Șipoș este profesor universitar doctor inginer și liderul Sindicatului cadrelor universitare din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, fiind una dintre vocile active ale mediului academic local în dezbaterile privind finanțarea educației și politicile publice din învățământul superior. În calitate de reprezentant al cadrelor didactice, aceasta s-a implicat constant în dialogul instituțional privind condițiile de muncă din universități, finanțarea sistemului și impactul deciziilor guvernamentale asupra studenților și cercetării, poziționându-se frecvent în spațiul public pe teme legate de sustenabilitatea și competitivitatea educației universitare.
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Teodora NAN
Ștefania VESA
Vlad IGNAT