Cei mai „angajabili” studenți din Sibiu. Cine intră rapid pe piața muncii și cine își schimbă meseria

Sibiul continuă să fie un centru universitar important, însă nu toate diplomele oferă aceleași șanse pe piața muncii. Datele oficiale privind șansele de angajare ale absolvenților arată diferențe majore între facultăți și specializări, atât în ceea ce privește procentul celor care obțin un contract de muncă, cât și al celor care profesează efectiv în domeniul studiat.

În timp ce inginerii, informaticienii și medicii se angajează rapid și rămân în specialitate, absolvenții din domeniile umaniste și socio-umane ajung frecvent în afara profesiei pentru care s-au pregătit.

Datele sunt furnizate de platforma națională angajabilitate.uefiscdi.ro și sunt realizate prin corelarea informațiilor din Registrul Matricol Unic, Registrul General de Evidență a Salariaților și Chestionarul Național privind Angajabilitatea Absolvenților de Învățământ Superior. Analiza vizează promoțiile 2015–2019, iar pentru contractele de muncă ultima actualizare este decembrie 2022. În această perioadă, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a avut 12.335 de absolvenți la ciclul de licență.

Ingineria și IT-ul, lideri detașați ai angajabilității

Cei mai „angajabili” studenți din Sibiu provin din Facultatea de Inginerie și din programele IT. Specializarea Calculatoare se află pe primul loc în clasament. Dintre cei 227 de absolvenți analizați, 94 la sută aveau un contract de muncă activ, iar 86 la sută lucrează în domeniul studiat. Absolvenții ocupă funcții de proiectanți software, analiști de sistem, administratori de baze de date și ingineri electroniști. Media veniturilor din normă întreagă ajunge la 10.464 de lei.

Rezultate foarte bune se înregistrează și la Tehnologia construcțiilor de mașini. Aici, 93 la sută dintre absolvenți sunt angajați, iar 83 la sută profesează în domeniu, ca ingineri mecanici, ingineri tehnologici sau ingineri de producție. Media salarială se situează la 6.590 de lei. Alte specializări inginerești păstrează procente ridicate de angajare și confirmă cererea constantă de specialiști tehnici pe piața muncii locale și naționale.

Informatica, o alternativă solidă în afara ingineriei

Și Facultatea de Științe oferă unele dintre cele mai bune perspective de angajare. La specializarea Informatică, 88 la sută dintre absolvenți au contract de muncă, iar 73 la sută lucrează în domeniul studiat. Absolvenții devin în principal proiectanți de software și analiști programatori, cu o medie salarială de 8.679 de lei.

La Matematică-Informatică, procentul celor angajați ajunge la 93 la sută, însă doar 51 la sută lucrează în domeniul specializării. Mulți absolvenți se orientează spre învățământ sau spre alte activități din zona comercială, deși pregătirea le permite accesul și în sectorul IT.

Medicina oferă stabilitate și continuitate profesională

Absolvenții Facultății de Medicină se numără printre cei mai stabili pe piața muncii. Dintre cei 492 de absolvenți de Medicină generală, 78 la sută au contract de muncă sau se află în continuarea studiilor la un an după absolvire. 77 la sută lucrează în domeniul studiat, în principal ca medici de familie, medici generaliști sau medici specialiști. Media veniturilor este de 7.012 lei.

La Asistență medicală generală, 77 la sută dintre absolvenți sunt angajați, iar 63 la sută lucrează în domeniu. Medicina dentară înregistrează un procent mai redus, cu 57 la sută angajați și 53 la sută activi în domeniul studiat. Chiar și aici apar situații de reorientare profesională, inclusiv spre vânzări sau activități administrative.

Științele exacte, sportul și mediul, între diplomă și realitatea pieței

În cadrul Facultății de Științe, diferențele dintre specializări sunt evidente. La Educație fizică și sportivă, 88 la sută dintre absolvenți au contract de muncă, dar doar 28 la sută lucrează în domeniu. Media veniturilor se situează la 3.498 de lei. La Biologie, 95 la sută sunt angajați, însă doar 27 la sută profesează în specialitate. La Ecologie și protecția mediului, procentajul celor care lucrează în domeniu scade la 18 la sută.

Agricultura și industria alimentară, domenii cu reconversie frecventă

La Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului, majoritatea absolvenților reușesc să se angajeze, însă puțini rămân în domeniul studiat. La Montanologie, 89 la sută dintre absolvenți au contract de muncă, însă doar 23 la sută lucrează în domeniu. Media salarială este de 3.593 de lei. La Ingineria produselor alimentare, 84 la sută sunt angajați, iar 34 la sută profesează în specialitate. Situații similare apar și la Ingineria și protecția mediului în agricultură, unde doar 27 la sută dintre absolvenți lucrează în domeniu.

Economie, adaptabilitate mare, specializare redusă

Facultatea de Științe Economice produce un număr mare de absolvenți, însă procentajele celor care lucrează în domeniul studiat rămân modeste. La Economia comerțului, turismului și serviciilor, doar 26-28 la sută dintre absolvenți profesează în specialitate. La Finanțe și bănci, 87 la sută au contract de muncă, iar 44 la sută lucrează în domeniu. Managementul oferă rezultate apropiate, cu 41 la sută angajați în specialitate și o medie salarială de 5.754 de lei. Marketingul înregistrează 90 la sută angajați, dar doar 31 la sută în domeniu.

Socio-umane, între vocație și compromis profesional

La Facultatea de Științe Socio-Umane, discrepanțele sunt accentuate. Psihologia are 85 la sută dintre absolvenți angajați, însă doar 36 la sută lucrează în domeniu. Pedagogia învățământului primar și preșcolar reprezintă o excepție, cu 75 la sută angajați în specialitate și o medie salarială de 4.939 de lei.

În schimb, specializarea Comunicare și relații publice are doar 21 la sută dintre absolvenți în domeniu, Relații internaționale și studii europene – 19 la sută, iar Jurnalismul se află printre ultimele locuri, cu 17 la sută angajați în domeniul studiat. Majoritatea absolvenților lucrează în vânzări, servicii comerciale sau activități administrative.