Angajații din România ar putea fi protejați prin lege împotriva epuizării profesionale

Senatorul USR, Irineu Darău, ministrul Economiei, a depus, în luna decembrie, o inițiativă legislativă care recunoaște și previne epuizarea profesională, cunoscută sub denumirea de burnout. Proiectul stabilește responsabilități clare pentru angajatori și drepturi pentru angajați, cu scopul de a reduce efectele negative ale suprasolicitării profesionale.

Potrivit inițiatorului, legea are ca obiectiv prevenirea epuizării profesionale. Aceasta presupune identificarea riscurilor și aplicarea măsurilor pentru reducerea lor, prin colaborarea între angajatori și angajați. „Peste 10.000 de oameni au susținut inițiativa, căci un angajat care ajunge în epuizare profesională se recuperează greu, are risc de repetiție, și e posibil ca întreaga lui carieră profesională și întreaga lui productivitate să fie afectate iremediabil Dacă această inițiativă va deveni lege, vor avea și dispozitivele legale pentru a o preveni”, promite ministrul.

Inițiativa definește epuizarea profesională ca o stare asociată activității profesionale, cauzată de stres cronic și factori psihosociali. Proiectul urmărește să protejeze sănătatea și bunăstarea angajaților și să promoveze condiții de muncă echilibrate și sustenabile.

Senatoarea USR Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă și solidaritate socială din Senat, a explicat că burnout-ul nu reflectă lipsa de ambiție sau de motivație, ci rezultă din expunerea prelungită la stres ocupațional. „Este momentul ca acest echilibru între viața privată și viața profesională să nu mai fie, nici în România, un privilegiu negociat la locul de muncă, ci să fie un drept recunoscut prin lege”, a spus Păun.

Obligațiile angajatorilor și drepturile angajaților

Proiectul prevede obligații clare pentru angajatori. Aceștia trebuie să-și informeze salariații în legătură cu riscurile de epuizare profesională și să includă aceste riscuri în evaluările interne ale unității. Firmele cu peste 50 de angajați trebuie să elaboreze anual un plan de prevenire adaptat activității, să instituie un mecanism intern confidențial pentru sesizarea riscurilor și ⁠să suporte, parțial sau integral, costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional profesional.

Angajații vor avea dreptul să sesizeze riscuri și situații de epuizare profesională fără repercusiuni. Ei pot solicita discuții formale cu angajatorul pentru reorganizarea sarcinilor sau a volumului de muncă, fără efecte negative asupra raportului de muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale va avea la dispoziție 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii ca să elaboreze și să publice un ghid național privind prevenirea epuizării profesionale, instrumente de evaluare a riscurilor psihosociale pentru angajatori și să ofere orientări pentru activități de consiliere profesională non-clinică.