Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (ICDM) Cristian a organizat, astăzi, o întâlnire cu fermieri și crescători de ovine din zona Sibiului, cu obiectivul principal de a identifica problemele cu care se confruntă sectorul ovin în această perioadă, dar și de a discuta despre oportunitățile de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Directorul ICDM, Mariana Rusu, a subliniat dificultățile majore cu care s-a confruntat institutul de-a lungul timpului, în special lipsa fondurilor și instabilitatea din sistem. „În contextul actual, dar și în trecut, au existat multe bulversări, iar finanțarea a lipsit. Cu toate acestea, avem un potențial extraordinar”.
Mariana Rusu a oferit ca exemplu zona Păltiniș, unde institutul dispune de un teren valoros, cu o pășune de 18 hectare. Deși zona este atractivă pentru dezvoltări imobiliare, ICDM a ales să o păstreze pentru cercetare și dezvoltare montanologică. „Am reușit să obținem fonduri pentru studiul de fezabilitate necesar construirii celui mai modern centru de cercetare din Carpații României. Studiul este finalizat, proiectul este gata, iar acum așteptăm următoarea etapă de finanțare”.

Institutul așteaptă alocarea fondurilor pentru realizarea efectivă a lucrării, după finalizarea studiului de fezabilitate. Proiectul propus era unul complex și includea săli de instruire, loturi demonstrative, precum și o stână agroturistică. Cu toate acestea, potrivit Marianei Rusu, solicitarea de finanțare a fost considerată mult prea mare raportat la sprijinul care putea fi acordat în acest moment. „O să mergem așa cum putem, o să ne zbatem pe la Ministerul Agriculturii, dacă mai avem la cine și ce să ne spunem, dacă mai este cine să ne asculte și să își îndrepte urechile și ochii spre unitățile de cercetare”.
Președinta Asociației Agricole Țara Loviștei, Tuți Ștefan, se teme că oieritul de astăzi nu va mai exista peste 20-30 de ani. „Sunt schimbările climatice, sunt schimbările economice, sunt schimbările de gândire care, pur și simplu, parcă vor doar să ne distrugă. Am participat la un proiect pe lână. Știți ce s-a întâmplat după trei ani și după ce s-au cheltuit peste două milioane de euro? Anul trecut, în august, după un an și jumătate de la semnare, ni s-a reziliat contractul de finanțare. De ce? Sunt alte proiecte mai bune? Nu. Era un proiect de economie circulară, un proiect care aducea și statului, care este – cum să zic – avid după bani, cel puțin zece milioane de euro pe an numai din taxe. Greșeala noastră a fost că am vrut să-l facem cu finanțare 50 la sută de la bugetul de stat”.
De-a lungul carierei sale, Tuți Ștefan a lucrat în turism, iar în 1985 a înființat un club de turism montan, pe care, spre mândria ei, l-a reactivat în 2016 și care funcționează și în prezent.
Colectarea lânii, o altă problemă
Participanții au adus în discuție și problema colectării lânii. Crescătorii de ovine prezenți în sală s-au plâns de modul în care este realizată colectarea. „De ce nu se spală lâna în România și se spală în Turcia? Lâna se duce nespălată în Turcia și revine spălată în România. Este o mare problemă cu Oaia Țurcană, pentru că noi nu avem acces la marile magazine. Am rămas pe persoană fizică, pentru că suntem ciobani cu școală puțină, și doar noi știm cât e de greu să susținem magazinele mici pe care le deținem. Este un efort mare. În ziua de azi, eticheta este mai importantă pentru cumpărători. Clientul cumpără cu ochii, pune mai mult preț pe etichetă decât pe calitate. Noi facem produsul bun, nu eticheta sau reclamele. Un exemplu este Piața Volantă Transilvania. Sunt și comercianți importanți acolo, dar, dacă am lua probe din produsele din Piața Transilvania, nici jumătate nu ar fi adevărate”, a transmis un participant.
Criză de ciobani
Problema lipsei de ciobani în România este cunoscută de mult timp și a fost scoasă încă o dată în evidență astăzi. Potrivit Marianei Rusu, la centrul de instruire din Păltiniș ar putea fi organizate cursuri de formare prin care tinerii pot învăța cine și ce face baciul ori cine păstorește și mulge oile. „Avem copii și vedem că nu vor să mai meargă la animale. Le cumpărăm aparatură tehnică, tractoare și mașinării ca să îi atragem și să îi facem mai curioși”, a spus un alt participant.
Oaia Țurcană, pe cale de dispariție
Oaia Țurcană este cea mai răspândită rasă de ovine din România. Este considerată „regina munților” datorită rezistenței sale deosebite și adaptării excelente la condițiile aspre din zonele montane și submontane. Este o rasă autohtonă, crescută în special pentru lapte, carne și lână. În contextul schimbărilor climatice, al lipsei forței de muncă și al dificultăților de valorificare a producției, Oaia Țurcană se află pe cale de dispariție, fapt ce pune în pericol nu doar un sector economic important, ci și o parte esențială a patrimoniului tradițional românesc.
Vlad IGNAT
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
Cosmin Pal