Foto: Mâini murdărite cu folos și șosete de lână purtate la 38 de grade Celsius, în Muzeul Astra

Peste 30 de meșteri olari din țară și din străinătate au fost prezenți la Târgul „Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica utilitară în cultura urbană sibiană”, eveniment desfășurat în Muzeul ASTRA.

Am trecut și noi pe acolo pentru a-i cunoaște și a le afla poveștile, iar ceea ce ne-a atras imediat atenția a fost interesul celor mici pentru vasele de dimensiuni mari și, mai ales, pentru atelierele de olărit, unde și-au putut murdări mâinile… cu folos.

La târg au fost prezenți meșteri olari din România, Ungaria și Republica Moldova. Aceștia au lucrat la roata olarului, și-au expus vasele realizate manual și au adus cu ei obiecte ceramice care respectă tema propusă: ceramica de Ocna Sibiului.

„Am derulat ateliere interactive unde publicul sibian a putut primi sfaturi despre achiziția de vase ceramice, despre utilizarea acestora la gătit și despre avantajele folosirii ceramicii pe foc – gustul mâncării fiind cu totul special. Olarii sunt aici pentru vizitatorii Muzeului – de la copii curioși la adulți pasionați. Avem și un infocorner și un fotocorner, pentru cei care doresc o amintire de la acest eveniment. Poșta Română este, de asemenea, prezentă, cu vederi speciale dedicate târgului, pe care vizitatorii le pot trimite celor dragi – sau chiar sieși, acasă. Vom premia meșterii olari care s-au remarcat în cadrul târgului, mai ales pentru lucrările de ceramică de ocazie. Vor fi acordate diplome, recunoaștere și premii, iar acest lucru este posibil și datorită sprijinului oferit de sponsorii noștri”, a declarat pentru Tribuna, organizatorul evenimentului, Carla Roșca.

Deși au fost zile toride, Mihaela Pleșea a ieșit imediat în evidență, purtând costum tradițional, ba chiar și șosete de lână. Face ceramică de la vârsta de 7 ani, iar acum, la 18, spune că a învățat tainele meșteșugului de la mama ei. Acest meșteșug este despre răbdare – exact cum este și ea: o fată liniștită, pe care am întâlnit-o în timp ce lucra la capacul unei oale de lut.

„Sunt din Galați, comuna Braniștea, și mă inspir din tradițiile zonei mele. Vizitatorii pot vedea cum se realizau odinioară vasele tradiționale din diferite regiuni ale României. Am început la 7 ani. Nu am avut un singur maestru. Am învățat de la mai mulți meșteri pe care i-am întâlnit în cadrul Muzeului ASTRA. A fost un proces continuu. Chiar dacă nu-mi iese ceva perfect din prima, încerc din nou. Asta e cheia – să încerci, să ai răbdare. Un obiect simplu se poate modela și în 5 minute, dar întregul proces durează mai mult: trebuie să se usuce, apoi se coace. Cu exercițiu, lucrurile merg din ce în ce mai repede și mai precis. E nevoie de matematică, fizică și chiar chimie ca să înțelegi cum funcționează materialele și formele. Nu e doar artă, e și știință”, povestește Mihaela.

În prezent, Mihaela se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Arte din București, la secția ceramică. Vrea să continue în acest domeniu și să-și transforme pasiunea într-o carieră. Întrebată dacă are un obiect preferat, ea a mărturisit că, deși au existat lucrări dragi sufletului ei, acestea au fost și cele care s-au vândut primele. „Așa că… n-au rămas la mine”, a spus cu un zâmbet.

Nu departe de Târgul de țară am întâlnit-o pe Manuela Ivan din Brașov ce colaborează cu Muzeul Astra încă din 2014, participând de-a lungul anilor la târguri, simpozioane și ateliere educative, în special în cadrul Școlii Satului Tradițional.

„Prima dată când am ajuns aici, m-am simțit ca într-o poveste. De atunci, am rămas în poveste – și chiar mi-am adus și copiii născuți după 2014 să trăiască și ei magia acestui loc.”

Manuela pictează pe lemn în stil tradițional, cu influențe săsești, secuiești și românești. În cadrul atelierelor organizate la muzeu, îi învață, cu răbdare, pe copii și adulți cum să creeze motive decorative inspirate din pictura săsească pe lemn.

„În primul rând, le arăt cum se pregătește lemnul: se șlefuiește foarte bine pentru a deveni neted, se aplică un grund, se șlefuiește din nou, apoi se aplică culoarea de fond. Totul se face manual, cu pensula – nu folosim metode industriale sau pistoale de vopsit. Modelele sunt realizate cu grijă, în funcție de obiectul decorat și de zona tradițională. În Transilvania, fiecare sat avea un stil propriu, pentru a se deosebi de celelalte. Pe vremuri, oamenii pictau liber, direct pe lemn. Acum încercăm să păstrăm spiritul acela, dar să îl transmitem și organizat, cu răbdare, pas cu pas”, povestește Manuela.

Prin aceste ateliere, artista nu doar că transmite tehnici vechi de pictură, ci cultivă în participanți răbdarea, atenția la detalii și bucuria de a crea cu propriile mâini.