"Campania electorală este o metodă de spălare a banilor"

* Vă mai amintiţi de Marius Albin Marinescu şi de gazeta lui, Justiţiarul, în care îl toca mărunt pe Klaus lohannis şi ca primar, şi ca preşedinte. Combătea bine, dar în deşert, fiindcă lupta era inegală. Am încercat să îl susţin, dar am constatat că e pierdere de vreme. El susţinea cu tărie că în campaniile electorale se ru­lează şi se spală bani murdari, bani care, în cazul Ro­mâniei, nu provin din mari averi personale moştenite, ci sunt bani furaţi de unii mai iuţi de mână, de la noi, marea masă a oamenilor cinstiţi. Justiţiarul a fost o publicaţie inedită în peisajul sibian al presei, din păcate dispărut o dată cu moartea creatorului său. * În stilul său concis, Geo Bogza, scriitor, dar, mai ales, reporter de valoare, povestea că un ins cerea cu insis­tenţă funie şi săpun, iar cei din jur se codeau să-i dea crezând că vrea să se spânzure. "Baţi-mi o funie şi-un săpun ca să-mi spăl cămaşa de sânge şi s-o pun la uscat ". Vorba lui Nichita: Oamenii sunt păsări cu aripile crescute înăuntru. * În revista România literară, Nicolae Manolescu susţine un serial intitulat "Dezvălu­iri referitoare la 1989", reluând poveştile despre revoluţia căreia mulţi îi spun lovitură de stat. Mie nu-mi spune nimic nou. * Am fost în relaţii cordiale cu Gabriel Constantinescu, directorul revistei "Puncte cardinale", intelectual subţire, puţin dar adânc vorbăreţ. El spunea: "În zilele noastre, în viaţa popoarelor, într-o competiţie acerbă, îşi dispută dreptul de a organiza viaţa oamenilor trei sisteme sociale: liberalismul, so­cialismul şi naţionalismul/.. ./Ideea de bază a libera­lismului este inegalitatea între inegali/…/Socialis­mul a intervenit pe scena istoriei cu dogma egalitate între egali/…/Naţionalismul consideră că relaţiile dintre oameni trebuie să stea sub semnul principiului egalitate între inegali". Pe mine, dacă mă pui să-i ana­lizez pe filozofi, mă doare capul şi o iau razna. * Un volum interesant a apărut nu demult: "Istoria Pari­sului gastronomic. Din Evul Mediu până în zilele noastre" de Patrick Rambourg, specialist recunoscut în do­meniu. Pe bună dreptate se spune că Parisul este capitala gastronomiei. Totuşi, eu prefer mâncarea italienească mai puţin sofisticată, după cea românească, fireşte.*  Se spune că Euripide i-a dat lui Socrate să citească scrierile lui Heraclit şi i-a cerut părerea în final. Filozoful i-a răspuns cinstit: "Partea pe care am înţeles-o e minunată şi îndrăznesc să cred că e la fel şi cea pe care n-am înţeles-o". Cam în situaţia asta mă aflu şi eu citind cărţile unor scriitori actuali. * Am spus, am scris şi cred în continuare că democraţia este o formă fără fond. Cicero, care nu poate fi acuzat că a sprijinit tirania în Antichitate, respingea cate­goric suveranitatea numărului, care acordă aceeaşi în­semnătate unui neştiutor ca şi unui înţelept. El spu­nea că egalitatea înţeleasă în felul acesta este cea mai mare dintre toate inegalităţile (ipsa aequitas iniq cuissima). Nici mie nu mi se pare normal să votez lângă un analfabet care habar n-are care-i capitala României, dar îi place de Şoşoacă, pentru că e grasă şi frumoasă…