Pentru unii, sunt simple nume, fără să stârnească vreo vagă curiozitate, pentru alții, numele străzilor au multe semnificații, de la cele legate de istorie și până la semnificații spirituale. După prăbușirea comunismului, în Sibiu, 54 de străzi și piețe au fost redenumite, dintr-un total de 528. În prezent, municipiul are în jur de 750 străzi.
Cei trecuți de prima tinerețe își amintesc denumirile de dinainte de 1989, însă printre cei mai tineri sunt și cei care nu știu, de exemplu, că binecunoscuta Stradă Nicolae Bălcescu a purtat, cândva, pentru aproximativ 15 ani, numele liderului Uniunii Sovietice, Iosif V. Stalin. Revoluția a prins, însă, celebra pietonală cu numele actual.
Sociologul Mihai S. Rusu a semnat în 2022 lucrarea Locuri ale memoriei, în care apare o listă completă a redenumirilor din nomenclatorul stradal al Sibiului și în care abordează, pe larg și extrem de bine documentat, istoria denumirilor. Profesorul reamintește că, înainte de 1989, Piața Mică de acum a fost, de fapt, Piața 6 Martie (data instaurării primului Guvern comunist din România) și că Piața Mare a fost Piața Republicii. Tot înainte de Revoluție, Piața Iancu de Hunedoara a fost Piața 8 Martie, Bulevardul Coposu de azi era Bulevardul 23 August (Sărbătoare Națională sub regimul comunist), iar Bulevardul General Vasile Milea, din prezent, a fost Bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Acestor 54 de străzi redenumite li se adaugă trei artere desființate după 1989, ale căror denumiri au fost eliminate din nomenclatorul urban al Sibiului. Două dintre acestea purtau nume explicit ideologice – Piața Friedrich Engels (coautor al Manifestului Partidului Comunist) și Strada Ilie Pintilie (lider comunist român). Cealaltă stradă desființată a fost Strada André-Marie Ampère (fizician și matematician francez).
În numeroase cazuri, în Sibiu și în țară, unele străzi au căpătat în perioada comunistă nume asociate simbolurilor comuniste care, însă, „dezbrăcate” de ideologie, sunt inofensive astăzi. Drept care, au fost păstrate: Egalității, Solidarității, Frezorilor, Forjorilor, Laminorului, Macaralei, Mașiniștilor, Nicovalei, Oțelarilor etc.
S-a întâmplat la fel și în cazul unor străzi cu nume de orașe importante pentru propaganda comunistă: Strada Odessa, Strada Praga, Strada Kiev și Strada Budapesta, toate „botezate” în comunism din rațiuni ale acelor vremi, dar care și-au păstrat numele și astăzi.
Evident, a existat și o Stradă Moscova. Se afla în zona centrală a Sibiului și a fost redenumită după 1989 după filosoful Constantin Noica.
Alte referințe la locuri aflate în Uniunea Sovietică erau Strada Sevastopol (actuala Stradă Henri Coandă), Strada Yalta (redenumită Strada Timișoara), respectiv Strada Stalingrad (devenită Strada Bâlea încă din perioada destalinizării, în anii ’70).
O singură stradă redenumită în onoarea unei victime a Revoluției din ’89
După schimbarea de regim din 1989, o singură stradă din Sibiu a fost redenumită în onoarea unei victime: este vorba despre Strada Mr. Octavian Niță, ofițer în cadrul UM 01606, împușcat în cap pe acoperișul clădirii telefoanelor de pe Bulevardul Mihai Viteazul din cartierul Hipodrom.
Prin comparație, la Timișoara, mai mult de 50 de străzi au fost numite după eroii-martiri ai Revoluției.
Povestea străzii General Vasile Milea și a controverselor de astăzi
Între istoriile numelor de străzi, „botezul” actualei Străzi General Vasile Milea ocupă un loc aparte. La începutul lunii ianuarie 1990, Tribuna publica un foto-document din care rezulta că sibienii solicitau schimbarea numelui bulevardului Gheorghe Gheorghiu-Dej în general Vasile Milea. Cetățenii nu doar că au făcut această cerere, ci au și lipit noua denumire pe un gard de pe stradă.
„Mai mulți cetățeni sibieni care locuiesc pe str. Gheorghe Gheorghiu-Dej — stradă care a fost teatrul unor lupte grele în timpul Revoluției, ca urmare a rezistenței sălbatice depuse de un grup de teroriști — propun ca strada lor să devină un bulevard care să poarte numele generalului erou Vasile Milea, victimă a celui care se autoproclamase comandant suprem al forțelor armate. Întrucât, așa cum reiese și din medalionul fotografic, cetățenii și-au împlinit de fapt intenția, urmează ca autoritățile locale să consfințească legal această dorință, prin care se omagiază memoria bravului erou” – scria Tribuna pe 6 ianuarie 1990.
Vasile Milea, ministrul comunist al Apărării, s-a sinucis în contextul evenimentelor din decembrie 1989 și a fost, pentru acest gest, celebrat ca erou. Potrivit sociologului Mihai Rusu, în 2017 a fost lansată în mediul online o petiție în care se solicita redenumirea bulevardului drept Bulevardul Regele Mihai I.
„Imediat după Revoluția Anticomunistă din decembrie 1989, din cauza unei percepții eronate asupra unor fapte istorice, ultimul ministru comunist al Armatei, Vasile Milea, a fost ridicat la rangul de erou, iar în 1990 numele său a fost atribuit mai multor străzi, bulevarde și piețe din întreaga țară. Și Sibiul, oraș-martir al Revoluției, a aderat la această tendință, criticată de glorificare a unui lider comunist. Unul dintre cele mai importante bulevarde ale orașului poartă încă numele lui Vasile Milea, deși majoritatea istoricilor români consideră că nu există niciun element în biografia sa care să justifice titulatura de erou. Dimpotrivă, cariera sa, marcată de fidelitatea față de regimul comunist, a culminat cu participarea activă la reprimarea protestelor din Timișoara, unde armata a tras și a ucis civili la ordinele sale. Ulterior, Milea a repetat ordinele ilegale de represalii și la București. Astfel, generalul Vasile Milea poate fi considerat principalul complice al lui Ceaușescu la crimele din decembrie 1989” – se spune în petiția citată de profesorul Rusu.
Doar 257 de persoane au semnat documentul, astfel că municipalitatea a ignorat solicitarea.
Redenumirile străzilor din Sibiu după 1989
1 Mai → Mitropoliei
11 Iunie → Lungă
13 Aprilie → Octavian Goga
13 Decembrie → Konrad Hass
24 Septembrie → D. D. Roșca
30 Decembrie → Mr. Octavian Niță
8 Mai → Ștefan Octavian Iosif
Alexandru Sahia → Bastionului
Armata Proletară → Cedonia
Armata Roșie → Revoluției
Berăriei → Radu Stanca
C. A. P. Zorile → Eduard Albert Bieltz
Cibinului → Ghiocelului
Cuptorului → Oslo
Dr. A. Kornhauser → Ioan Lupaș
Drapelul Roșu → Petru Poni
Elena Pavel → Argintarilor
Eroii Muncii → Abrud
Lili Gottlieb Pănet → Lucian Blaga
Jiului → Rennes
Lungă și Calea Turnișorului → Turnișorului
Marx Karl → Ocnei
Maternității → Pompeiu Onofreiu
Maxim Gorki → Gheorghe Șoima
Moscova → Constantin Noica
Nadejda Krupskaia → Doamna Elena Cuza
Nicolae Teclu → Regele Ferdinand
Octombrie Roșu → Samuel Brukenthal
Rahovei → Valea Hotarului
Reforma Agrară → Liviu Rebreanu
Revoluției → Zaharia Boiu
Rudolf Maier → Traian
S. A. Makarenko → Prof. Onisifor Ghibu
Scînteia → Nicolae Titulescu
Sevastopol → Henri Coandă
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Mihai POPA
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Asta arata cat de complexate au fost toate regimurile de la Unire incoace. Unele strazi si-au schimbat numele de 8 ori in ultimii 107 ani :))