Foto: Răzvan NEGRU
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Clopoțelul de la prânz nu înseamnă pentru toți elevii din județul Sibiu finalul orelor, ci începutul lor pentru nu mai puțin de 5.045 de copii și tineri. Aceștia merg la școală după-amiaza, atunci când cei mai mulți dintre colegii de vârsta lor se întorc deja acasă. Dincolo de organizarea programului, schimbul doi aduce oboseală, mai puțin timp petrecut cu familia, acces limitat la activități extrașcolare și, spun specialiștii, poate crea un climat în care apar mai ușor tensiuni și conflicte între elevi.
Numărul elevilor care învață după-amiaza este confirmat de Inspectoratul Școlar Județean Sibiu și se referă atât la unități de învățământ din municipiul Sibiu, cât și școli și licee din Mediaș, Agnita sau din mediul rural, iar principalele cauze sunt deficitul de spațiu, creșterea populației școlare sau lucrările de reabilitare aflate în desfășurare.
Distribuția pe niveluri de studiu arată că cei mai afectați de învățământul în schimburi sunt elevii de gimnaziu. Din totalul celor 5.045 de elevi care învață în schimbul al doilea, 3.617 sunt din învățământul gimnazial. La nivel liceal, 940 de elevi merg la cursuri după-amiaza, iar în învățământul primar sunt 340 de elevi în această situație. De asemenea, 45 de elevi din învățământul profesional și 103 elevi din învățământul postliceal învață în sistem de schimburi.
Situația școlilor din județ: unde se învață în două schimburi
Cele mai multe unități funcționează în două schimburi din cauza lipsei de spațiu. La Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu, 412 elevi învață în schimbul II, dintr-un total de 1.883. Situații similare se regăsesc la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, unde 411 elevi învață după-amiaza, la Colegiul Național Pedagogic „Andrei Șaguna” – 94 de elevi, dar și la Liceul Teoretic „Constantin Noica”, unde 383 de elevi sunt în schimbul al doilea.
În învățământul gimnazial, problema este și mai vizibilă. Școala Gimnazială „Regina Maria” are 378 de elevi în schimbul II, „Nicolae Iorga” – 320, Școala nr. 1 Sibiu – 303, Școala nr. 18 – 304, iar Școala nr. 4 – 256. La Școala „Ion Luca Caragiale”, 270 de elevi învață în sistem de schimburi, iar la Mediaș, Școala „Mihai Eminescu” are 154 de elevi în această situație.
Există și cazuri în care schimbul doi este generat de alte cauze. La Liceul „August Treboniu Laurian” din Agnita, 253 de elevi învață după-amiaza din cauza nefinalizării lucrărilor de reabilitare la două clădiri.
Ce arată evaluările ISJ despre impactul schimbului doi
Potrivit analizelor realizate de ISJ Sibiu, unul dintre cele mai importante efecte ale învățământului în schimburi se vede în rezultatele elevilor. Datele arată că randamentul este mai scăzut în schimbul de după-amiază, care începe de obicei la ora 12:00 sau 13:00. Specialiștii spun că după ora 16:00 puterea de concentrare a copiilor scade considerabil, iar elevii din schimbul doi pierd intervalul din prima parte
a zilei, considerat cel mai bun pentru învățare. De asemenea, la evaluările naționale s-au observat diferențe ușoare între școlile care învață doar dimineața și cele care funcționează în două schimburi, în avantajul primelor, inclusiv pentru că elevii au mai puțin timp pentru pregătire suplimentară.
Efectele se simt și în viața de zi cu zi. Elevii care termină orele la 19:00 sau 20:00 ajung cu greu la activități sportive, cursuri de muzică sau limbi străine, care au loc tot după-amiaza. Iarna, plecarea de la școală pe întuneric devine un motiv de îngrijorare pentru părinți și un factor de stres pentru copii.
Părinții cer școli noi pentru eliminarea schimbului doi
Din punctul de vedere al părinților, situația este și mai complicată și deloc nouă. Marius Girigan, președinte al Asociației Părinților Județ Sibiu – ASPASIB și președinte al Federației Naționale a Părinților EDUPART, filiala Sibiu atrage atenția că soluțiile trebuie gândite pe termen lung.
În martie anul trecut, Marius Girigan a lansat o petiție prin care solicita construirea a cel puțin trei școli noi în Municipiul Sibiu – pe terenurile SC Apă Canal (str. Lungă), Liceul Agricol (Calea Șurii Mici) și fosta bază Tursib (Calea Dumbrăvii). Scopul propunerii era acela ca, până în 2029–2030, clasele 0–8 să poată învăța exclusiv în prima parte a zilei, în conformitate cu cerințele legislative.
„Dimineața, copiii sunt nesupravegheați cu telefoanele. Unii părinți au control parental, alții nu. Este suficient ca, într-un grup de 5–6 copii, unul singur să nu aibă control parental, pentru ca ceilalți să stea în jurul lui. Interacțiunea cu părinții se reduce, de multe ori, la «bună, mami», «bună, tati», apoi «mă duc să mă culc». Ajung acasă la 6–7–8 seara, nu mai discută cu părinții, se văd cu ei, cu adevărat, doar în weekend. Nu mai vorbim despre numeroasele activități pe care nu le mai fac. Problema s-ar putea rezolva dacă ar exista voință din partea decidenților politici. Noi am propus deja, printr-o petiție semnată de 1.800 de persoane, trei zone pe care le considerăm cele mai aglomerate și unde am identificat terenuri ale municipalității pe care s-ar putea construi trei școli noi. Ni s-a spus că este scumpă o școală nouă și că nu sunt bani. M-am uitat la Sectorul 6, unde primarul a construit școli din containere modulare. Doar să vă uitați cum arată și ce calitate au – nu se compară cu containerele existente în unele școli din Sibiu (…) Este nevoie doar de voință și de înțelegerea faptului că acesta este un lucru benefic pentru întreaga comunitate, nu doar pentru copii”, a transmis Marius Girigan.
Psiholog: schimbul doi îi obosește emoțional pe copii
Maria Prescurea, psiholog clinician și psihoterapeut a enunțat, la solicitarea TRIBUNA, o concluzie care este de asemenea limpede: schimbul doi nu este benefic pentru copii. Așadar, atât Inspectoratul Școlar, cât și părinții și specialiștii în psihologie sunt de aceeași părere: programul de după-amiază îi obosește pe elevi, le scade puterea de concentrare și reduce timpul petrecut cu familia.
„Din perspectivă psihologică, când vorbim despre program, vorbim despre autoreglarea emoțională. Aceasta funcționează ca un „rezervor” care se consumă pe parcursul zilei. Dimineața, majoritatea copiilor au resurse cognitive și emoționale mai disponibile: sunt mai atenți, mai răbdători, mai cooperanți. După-amiaza însă, mai ales dacă s-au trezit devreme, au petrecut timp în medii stimulante (telefon, TV), au avut deja activități solicitante, nivelul de oboseală crește. Oboseala scade capacitatea de autocontrol, iar copilul poate deveni mai iritabil, mai reactiv la frustrare. Aceasta nu înseamnă că programul de după-amiază „produce” conflict, dar poate crea un context în care conflictele apar mai ușor”, explică psihologul.
Maria Prescurea spune că elevii funcționează cel mai bine într-un ritm stabil și într-un cadru predictibil. Un program instabil poate genera nesiguranță, agitație, dificultăți de concentrare și o sensibilitate crescută la stimuli.
În cazul elevilor care învață după-amiaza, dimineața poate deveni un spațiu „liber”. Pentru unii, acest timp este bine organizat. Pentru alții, însă, înseamnă trezire la ore diferite de la o zi la alta, timp îndelungat petrecut pe telefon sau la televizor, mese neregulate și lipsa unui adult disponibil emoțional.
,,Copiii și adolescenții nu au încă maturitatea necesară pentru a-și structura singuri timpul într-un mod echilibrat. Fără un cadru clar, ritmul biologic și emoțional devine haotic. Este important de subliniat: nu simplul fapt că părintele este la serviciu produce dificultăți. Problema apare atunci când lipsesc reguli clare, responsabilități potrivite vârstei, ritualuri de început de zi și sentimentul că «cineva mă vede și mă ghidează». Copiii au nevoie de ghidaj și cadru, nu doar de libertate”, spune psihologul.
Maria Prescurea spune că, în cazul elevilor care învață după-amiaza, structura dimineții este esențială și recomandă o oră fixă de trezire, un program clar pentru prima parte a zilei și limitarea timpului petrecut pe ecrane. De asemenea, subliniază importanța conectării emoționale cu părintele, chiar și printr-un mesaj scurt, dacă acesta este plecat.
Somnul rămâne o prioritate: 9–11 ore pe noapte sunt necesare pentru un bun autocontrol în cazul copiilor și tinerilor. Psihologul atrage atenția că predictibilitatea ajută echilibrul emoțional – o dimineață bine organizată face ca și după-amiaza să fie mai stabilă.
,,Profesorii pot crea ritualuri de început de zi / oră de predare, să ofere structură vizibilă (pași concreți pt sarcini, tranziții anunțate din timp, program clar, aceeași predictibilitate care reduce impulsivitatea ), să alterneze activitățile , să observe semnele de oboseală, să intervină timpuriu în dinamica grupului. Iar cel mai important e să construiască relația cu elevii; un copil care simte că este văzut și înțeles își reglează mai ușor comportamentul. Relația este un regulator emoțional în sine, iar profesorul din schimbul de după-amiază e nevoie să regleze mult mai mult, nu doar să predea conținut”, încheie psihologul.
Deși numărul copiilor care vor intra în clasa a I-a este predictibil, autoritățile din România, inclusiv din Sibiu, nu au reușit să țină pasul. S-au realizat, este adevărat, modernizări importante și extinderi în foarte multe școli existente, însă ca instituție nouă o singură școală a fost dată în funcțiune după Revoluție, în municipiul Sibiu: cea din Ștrand. La Cluj Napoca au fost date trei. La Brașov niciuna.
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
Cosmin Pal
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
ADVERTORIAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Elevii sa mearga la culcare la ora 22 ca sa fie apti petru scoala a doua zi Sa nu le fi cumparat parintii i-phone, sa le fi dat telefoae cu taste, de bunic, daca voiau sa tina legatura cu ei…