A trecut deja jumătate de secol de la tragicul accident aviatic din Munții Lotrului, în apropierea Cabanei Prejba, în care 42 de persoane și-au pierdut viața. Povestea începe într-o dimineață de duminică, 29 decembrie 1974 când cursa de linie Tarom, ruta Oradea-București a fost nevoită să facă o escală neplanificată, la Sibiu. A fost un ordin primit din partea autorităților pentru a prelua câțiva pasageri.
Din anchetă a rezultat faptul că prima cauză care a dus la producerea accidentului afost o gravă eroare de navigație, venită probabil în urma nerespectării instrucțiunilor date de turnul de control al Aeroportului Sibiu. Astfel, echipajul aeronavei abătându-se de la culoarul de zbor a ajuns la aproape 20 de kilometri spre sud de calea normală de apropiere de pistă, chiar deasupra munților. A doua cauză a fost reprezentată de condițiile meteo severe, determinate de prezența ceții dense și a vântului puternic.
Aparatul de tip Antonov AN24, înmatriculat YR-AMD, construit în 1972, avea o capacitate de 52 de locuri pentru pasageri, având la bord 37 de persoane și 5 membri ai echipajului.
Declarația Ministerului Transporturilor de la vremea respectivă a fost următoarea: „Accidentul s-a produs la 22 km sud de aeroportul din Sibiu și a constat în impactul aeronavei (în timpul procedurii de apropiere) cu vârful Prejba, la 1700 m altitudine. Cauza: executarea incorectă a procedurii de apropiere de către echipaj, care a dus la devierea aeronavei cu mai mult de 20 km spre sud, pe fondul intensificării vântului și turbulențelor”.
Iar, raportul întocmit de ministrul Apărării Naționale,generalul Ion Ioniță, menționează: „În urma producerii accidentului de zbor, am luat măsuri pentru verificarea și îmbunătățirea pregătirii profesionale a echipajelor de la avioanele care efectuează zboruri pe căile aeriene interne și pentru creșterea responsabilității personale a acestora în efectuarea curselor de transport pasageri.”
În cadrul unei drumeții organizate de programul „Anii Drumeției”, ghidul montan Radu Zaharie ne-a povestit, pe parcursul turei, detalii pe care le cunoaște de la unii din membrii Salvamont ai vremii, prezenți la locul accidentului.
Aflați la Cabana Prejba, într-o tabără de ski, câțiva elevi ai Liceului Brukenthal, împreună cu profesorul lor, au auzit, la un moment dat, un zgomot puternic și neobișnuit. Profesorul a ieșit din cabană pentru a vedea ce s-a întâmplat.
„Copiii nu au fost lăsați să meargă la locul accidentului. În urma impactului, avionul s-a dezintegrat, iar victimele erau împrăștiate pe o rază de aproape 1 km. Toți cei 42 de pasageri au murit instantaneu, rămășițele lor fiind răspândite peste tot”, povestește Radu Zaharie.
S-a dat alarma…
Cabanierii de la Prejba au anunțat imediat evenimentul prin stațiile de emisie-recepție. Pentru că erau în timpul liber, la ski în Păltiniș, salvamontiștii au fost luați prin surprindere de amploarea acțiunii. S-a încercat o intervenție cu elicopterul pentru ca acțiunea de salvare să se deruleze mai eficient, dar din cauza condițiilor meteo, elicopterul a fost nevoit să se întoarcă pe Aeroportul din Sibiu.
Membrii Salvamont s-au deplasat ulterior cu mașinile armatei. Au mers spre Valea Sadului, apoi au urcat până la Prejba, ajungând abia în cursul nopții. Era clar că nu se mai putea vorbi de o acțiune de salvare a vieților, ci doar de o recuperare a cadavrelor. Locul a fost împânzit imediat de autorități. „Duminica Neagră”, așa i-a rămas numele!
„Le puneau un sac în cap, unul în picioare și îi legau la mijloc”
Nicolae Ceaușescu a dat ordin ca resturile victimelor să ajungă la aparținători până la Revelion. Potrivit relatării, cei de la Salvamont împreună cu soldații au încercat să recupereze cadavrele.
Unul dintre momentele dificile a fost identificarea pasagerilor decedați. Ghidul povestește că la bărbați a fost puțin mai ușor, deoarece aveau actele asupra lor, dar femeile le aveau în poșete, iar acestea erau împrăștiate prin zăpadă. Actele și obiectele de valoare erau puse în pungi separate și predate în ordine.
Paza a fost asigurată non-stop de soldați pentru a proteja resturile de animalele sălbatice. Cadavrele au fost puse în saci, furnizați de Moara din Sibiu, legate de tărgi improvizate și transportate la mașinile armatei.
„Le puneau un sac în cap, unul în picioare și îi legau la mijloc. Sacii erau legați de tărgi improvizate din lemn de brad, realizate de soldați. Cadavrele erau coborâte în vale până la mașinile armatei și ulterior transportate la IML (Institutul de Medicină Legală) din Sibiu pentru identificare” a povestit ghidul.
Printre pasageri se aflau și personalități precum soția ambasadorului Ghanei și ambasadorul Mihail Bujor Sion împreună cu soţia lui, Selina. Doar trupul soției ambasadorului Ghanei a fost transportat cu elicopterul. Cel mai tânăr dintre pasageri a fost un copilaș de un an și jumătate.
Presa nu avea voie să furnizeze informații, deoarece s-a dorit ca detaliile despre eveniment să rămână confidențiale. Acesta este al doilea accident aviatic ca număr de victime după cel de la Balotești (31.03.1995), cea mai mare catastrofă din istoria aviației române, în care 60 de persoane și-au pierdut viața.
După 50 de ani, încă se mai găsesc bucăți de metal din avion. Drumeții care iau la pas potecile din Munții Lotrului și vor să ajungă în vârful Prejba poate nu își dau seama că trec printr-o zonă în care a avut loc o dramă istorică.
Foto: adevărul.ro/ziare.com/sibienii.com
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
b.o.n.
Nekta Ioana DEDU
Ironia sorții: Fix peste 2 zile urma la Televiziune spectacolul de Revelion care avea ca lait-motiv un aeroport de unde decolau și aterizau actorii, melodiile, glumele, momentele lirice, artistice. A trebuit ca în câteva ore (cam o zi), cei din TVR să remonteze și să scoată orice referire la aeroport, aviație și avioane. (A povestit asta Dan Mihăescu, unul din realizatorii acelui revelion)