2022 Dosarele patrimoniului (CII): paradisul e o imensă bibliotecă? – parcuri şi grădini! – Ar fi bine? Ar fi rău? – parcul Arinilor, adevărata podoabă a grădinilor sibiene! – Et in Arcadia ego?

2022 Dosarele patrimoniului (CII): paradisul e o imensă bibliotecă? – parcuri şi grădini! – Ar fi bine? Ar fi rău? – parcul Arinilor, adevărata podoabă a grădinilor sibiene! – Et in Arcadia ego?

 

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Toţi evreii au crezut şi susţinut că „paradisul e o imensă bibliotecă”, având un respect aproape fanatic pentru studiu!

În Pădurea Dumbrava, după al doilea război mondial, s-au amenajat și cimitirele eroilor. Dintr-un material inedit, intitulat sugestiv „ARGUMENT”, redactat în primul deceniu după evenimentele din decembrie 1989, am selectat prologul argumentaţiei ştiinţifice legate de protecţia mormintelor de război  şi a operelor comemorative, susţinut de multe referințe la legislaţia în vigoare: «Să ne imaginăm o lume în care oamenii nu şi-ar cunoaşte părinţii, moşii şi strămoşii, împreună cu luptele, înfrângerile şi victoriile lor. O lume fără o troiţă la marginea satului, fără cruci în cimitire, fără poveşti şi cântece de vitejie amintind faptele înaintaşilor. O lume fără trecut, ancorată în acerba competiţie pentru supravieţuirea indivizilor ce o alcătuiesc, pentru bogăţie şi putere. În ea nu-şi va găsi loc nici cultul eroilor, nici conştiinţa identităţii naţionale, nici istoria cea plină de învăţăminte. Acolo popoarele şi naţiunile nu-şi mai au rostul pentru că nu mai au conştiinţa propriilor rădăcini. Firele invizibile ce unesc oamenii între ei şi îi menţin în hotarele apartenenţei la neamul lor ar dispărea şi ele, transformând patriile într-o lume globală de indivizi – poate prosperi şi puternici – dar apatrizi, fără identitate şi fără orizont în spaţiu şi timp. Ar fi bine? Ar fi rău? Să recunoaştem că se manifestă în lume forţe, nu puţine şi nu slabe, care caută să ne împingă spre o astfel de lume. După cum există şi o mare rezistenţă faţă de acest fel de viitor.

Încă oamenii se simt bine între semenii lor de acelaşi neam şi aceeaşi limbă, sunt copleşiţi de dorul de casă şi prieteni, atunci când destinul îi poartă printre străini, sunt în stare să se jertfească pentru patria lor. Într-un cuvânt – mai există încă ideal. Pentru aceşti oameni istoria nu mai este o înşiruire ermetică de fapte şi jertfe inutile, iar monumentele şi cimitirele eroilor – adică a acelor oameni care au murit, nu pentru a-şi clădi averi şi măriri, ci pentru a-şi apăra pământul patriei şi dreptul la existenţă a propriei naţiuni – primesc valoare de simbol. Iată de ce credem că este o datorie a generaţiei noastre păstrarea şi conservarea pentru viitorime a semnelor şi locurilor care amintesc despre eroismul şi jerfele înaintaşilor. Răspundem astfel unei norme morale privind respectul faţă de semeni, unei cutume adânc înrădăcinate în conştiinţa naţională privind cultul eroilor neamului, precum şi unei obligaţii consemnate în legislaţia internaţională a veacului nostru».

Materialul de mai sus a fost publicat în „Buletinul Veteranilor de Război”, fiind un studiu de real interes în contextul actual, întocmit de prof. Vasile CRIŞAN – Muzeul Brukenthal şi prof. Gheorghe POPESCU – veteran de război.  

Mass-media sibiană a lansat în dezbatere publică proiectul de reamenajare a Parcului Sub Arini, scopul fiind realizarea unor intervenţii pentru punerea în valoare a elementelor reprezentative. În perspectiva apariției unor lucrări monografice – în cadrul proiectului «Parcul memorial, multicultural „Dumbrava Sibiului”» -, vă invităm să urmăriţi gândurile prof. acad. Al. Dima, consemnate în 8 Octombrie 1939. Biografia prof. Al Dima a fost schiţată de istoricul dr. Vasile Crişan, în Enciclopedia Tribunei (vol.IV, în curs de apariţie); din paginile ineditei lucrări am aflat că reputatul profesor s-a născut la Turnu Severin, legăturile sale cu Sibiul datorându-se  activității sale de membru fondator al grupării intelectuale „Thesis” (1932), alături de mari personalităţi sibiene: Paul Constant, dr.I.Popescu-Sibiu, Pimen Constantinescu şi P.P. Negulescu. Invităm cititorii „Tribunei” să urmărească un fragment din cartea „Sibiu”, capitolul „Parcuri şi grădini”: «Construit ca o cetate şi păstrându-şi acest caracter până în al XVIII-lea veac, Sibiul nu putea închide între severele lui ziduri largi spaţii înflorite în parcuri şi grădini. Sentimentul naturii trăia însă intens în sufletul localnicilor care erau nevoiţi a-şi cultiva grădini cu flori şi fructe în afara zidurilor, pe pământul lacurilor ce înconjurau odinioară cetatea, riscând aşa cum s’a şi întâmplat de altfel, să le piardă la prima invazie duşmană. Abia cea de-a doua jumătate a veacului al XVIII-lea aduse prin influenţă vieneză, gustul spre grădini şi parcuri înlăuntrul oraşului care nu mai putea fi socotit ca o cetate. Baronul Brukenthal dădu şi pe acest tărâm, tonul. Reşedinţa lui de vară din Calea Turnului Roşu Nr.3 a înflorit printre cele dintâi parcuri ale oraşului. Mari vase de piatră înghirlandate le împodobeau. Ele se află azi în Parcul Arinilor. Dar grădina castelului din Avrig cu glorietta ei, cu graţioasa căsuţă de vânătoare şi cascada voioasă încerca o modestă transplantare a Schönbrunn-ului vienez. Gustul sentimental al începutului celui de al XIX-lea veac impunea grădinilor o romanţioasă atmosferă, cu artificiale ruini, cu mici cascade, cu terase, cu alese privelişti naturale. O astfel de alcătuire a izbutit a-şi închega un alt membru al familiei Brukenthal pe locul de azi al parcului Asociaţiunii. Urmele movilei artificiale construite din stânci se vedeau încă până mai ieri. Grădinile sibiene adăposteau adesea oranjerii după gustul atât de răspândit al apusului. Una din ele avea pe acea vreme nu mai puţin de 70 de lămâi. Grădinile şi parcurile publice sunt daruri mai noi cerute de spiritul democratic al veacului trecut. Printre cele mai vechi avem de citat Promenada alcătuind şi astăzi unul din colţurile caracteristice ale Sibiului cu cele trei turnuri ale fostelor bresle, cu zidurile roşii ale citadelei, cu arcurile rotunde ce le străbat. Urmele fostului templu al Concordiei se mai zăresc încă, şi s’au păstrat neatinse tabla de marmoră roşie închinată unui colonel cu merite urbanistice ca şi monumentul fostului împărat Francisc înălţat la 1829. Loc de întâlnire îşi plâng ei un trecut ce nu se mai întoarce, dar şi mizeria salariilor minuscule. Se spune de aceea cu drept cuvânt locului „zidul plângerii” învăluindu-l astfel în iedera amintirilor biblice. Parcul orăşenesc din faţa Asociaţiunii ca şi Parcul Unirii pe un loc nu de mult râpos, sunt astăzi modernizate şi se înfăţişează cochet ca şi parcul gării. Adevărata podoabă a grădinilor sibiene o alcătueşte însă Parcul Arinilor cu vasta lui suprafaţă (1.100 m/ 200 m) cu cele două mari alee – una pe malul pârâului alta pe canalul Şcoalei de înnot -, construite încă dela jumătatea veacului trecut şi care se întâlnesc la „steaua”, miniaturala piaţetă ce desemna altădată din straturi o stea de flori. Parcul Arinilor îşi are farmecul lui netăgăduit. Mâna civilizatorie l-a lucrat cu vădita grije de a nu tulbura cu totul înfăţişarea luxuriantă a vegetaţiei năvalnice. Între copacii bătrâni, largile poene din care izbucneşte vioaie mătasa verde a ierbii, odihnesc domol privirea. Pe aleele parcului au colindat altădată inspirate, umbrele unui Coşbuc, Gh. Dima sau Octavian Goga. Un bust al lui Eminescu măiestrit aşezat în perspectiva unui colţ de parc, se iveşte astăzi pe locurile pe unde umblau visând creatorii citaţi».

Astăzi, sugerăm ca traseele de vizitare să fie făcute respectând vechiul dicton „Pe cărarea bătută nu creşte iarbă!” şi a nu se omite iluminatul inteligent și decorativ, respectiv amplasarea unor toalete publice. Mai cunoaşteţi cugetarea universală (?): „One generation passes away, and another comes: but the earth remains for ever = Un neam trece şi altul vine, dar pământul rămâne întotdeauna». Oare, peste câţiva ani, vizitând parcul Sub Arini, vom exclama „Et in Arcadia ego” – „Şi eu am fost în Arcadia!”? Este „Pădurea Dumbrava” un spaţiu al fericirii absolute?

Imagine intercalată
Imagine intercalată

(va urma)

Autor -
24 martie 2022 la 21:20
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.