2022 Dosarele patrimoniului (CI): cartea destin? – un cimitir îşi arată pe stânga zidurile sale mohorâte! – Jungerwald? – întuneric şi lumină! – libertatea scrisului, libertatea criticii?

2022 Dosarele patrimoniului (CI): cartea destin? – un cimitir îşi arată pe stânga zidurile sale mohorâte! – Jungerwald? – întuneric şi lumină! – libertatea scrisului, libertatea criticii?

 

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Proverbul „No garden without its weeds/ On fat land grow foulest weeds – Nu este grădină fără buruieni. / Nu e pădure fără uscături”, îl regăsim și în patrimoniul imaterial universal. Din mulţimea românilor – evrei, invităm cititorii să-l redescopere pe scriitorul Nicolae Steinhardt (1912-1989), jurnalist și doctor în drept constituţional, convertit la ortodoxie.

În lucrarea „PRIN ALŢII SPRE SINE”, apărea eseul „Cum e cu scrisul”: «M-au întrebat unii prieteni dacă felul cum răposatul Mircea Scarlat a pomenit numele meu (…) nu mi-a fost pricină de supărare ori jignire. Le-am răspuns: Cu scrisul e întocmai ca şi cu producătorul care-şi aduce produsele la piaţă spre vînzare. Îşi alege, bine nădăjduind, o tejghea, îşi potriveşte marfa cît mai arătos şi-şi aşteaptă muşteriii. Vine o cucoană. Roşiile astea sunt verzi, spune ea înfiptă. Nu-s verzi, doamnă, răspunde vînzătorul. Şi, scoţînd una din maldăr, o ridică şi-o înfăţoşează cu dragoste cvasipărintească. Dar cucoana strîmbă din nas şi pleacă semeaţă mai departe. Vine un pensionar, se uită la roşii bănuitor. Au fost cîndva bune, zice, acum îs putrede. Nu-s putrede, domnule, sunt coapte, numai bune de mîncat, deloc trecute. Dar pensionarul dă din umeri, se posomorăşte şi se îndepărtează nemulţumit. Vine o bătrînică, şubredă, mititică, sprijinită într-un băţ şi cere să guste din brînză. I se întinde o fărîmă pe un vîrf de cuţit lung. Molfăie fără grabă fărîma şi se înfioară. Îşi clatină capul: potroacă, şuieră printre dinţii galbeni: e potroacă! Vai de mine face producătorul şi dă să-şi apere produsul dar bătrînica se sprijină mai tare pe băţ şi se tot duce, oţărîtă, fără să-i dea ascultare. Vine un vlăjgan, gustă şi el din brînză; de două ori. Îşi ţuguie buzele. Nu-i sărată, exclamă el dispreţuitor. Cum se poate! se minunează producătorul. Vlăjganul însă a luat-o înainte, ca din puşcă. Aşa-i şi cu scrisul. Autorul îşi publică marfa şi o pune la dispoziţia publicului. Iar cititorii şi criticii o apreciază, fiecare cum crede de cuviinţă, după cum i s-a părut textul şi după cum îi este firea. Unii folosesc vorbe bune, alţii laude: unii fac observaţii critice, alţii osîndesc: cu duhul blîndeţii ori cu asprime, cu perfidie ori şi cu termini grosolani. Cu dreptate, fără dreptate: căci cine, pe tărîmul acesta relativist şi labil, poate hotărî ce este drept? Oricum, nu încape supărare. Principiul de bază al pieţii culturale ca şi al pieţii alimentare cată să fie deplina libertate. Libertatea scrisului, libertatea criticii. Aceasta-i esenţa. Celui ce se supără uşor îi prinde bine să stea frumuşel acasă ori să nu pună condeiul pe hîrtie. La intrarea amînduror pieţele se află cite o poartă (dantescă, se-nţelege), pe care stă scris cu cerneală invizibilă: lăsaţi orice susceptibilitate voi care intraţi aici». Din multele mărturisiri ale marelui gânditor, reţinem şi declaraţia despre filozoful Constantin Noica: „a jucat un rol capital în viaţa mea: pot spune că, în afara părinţilor mei, nimeni nu mi-a influenţat soarta mai hotărâtor, schimbîndu-mi-o din temelii”. Se ştie că Noica s-a retras la Păltiniş (după 1975), el fiind cel care i-a sugerat lui Nicolae Steinhardt, refugiul monahal de la Rohia. „Pe urmele lui Noica în Păltiniş” şi cu gândul la „monahul Nicolae Delarohia” am descoperit un alt eseu: „Cartea destin” – un răspuns la ancheta despre textul-destin: există o carte care, mai mult ori mai puţin, a jucat pentru dv. rolul destinului? („Opinia studenţească”): «Da, există pentru mine un asemenea text decisiv – şi-l rog pe eventualul cititor să nu surîdă: nu-i altul decît „Predoslovia” la „Întuneric şi lumină” de Ioan Brătescu-Voineşti. Pot, fără a mă bănui sedus de simplificări şi intransigenţe cărturăreşti, declara că „Predoslovia” mi-a determinat (…) viaţa: şi m-a făcut să aleg, dintre două principale, calea pe care, în cele din urmă – neducînd lipsă de simţăminte doar parţial tălmăcite de verbe ca a se zbate, a se frămînta, a orbecăi – am păşit. Întocmai ca Naratorul din „Predoslovie” am stat şi eu (imaginar, se-nţelege) în lumina palidă a unui biet peron de noptatică şi măruntă gară provincială. Şi prin faţa mea a trecut cu iuţeala fulgerului strălucitorul freamăt al expresului purtător de lux, bogăţie, putere, aventură şi imense nădejdi. (…). Şi pentru mine, cel acum sfîşiat de pătimaşe doruri, continuînd analogia, pe linia a treia sau a patra, aştepta mohorîtul tren personal, parcă fantomatic, parcă pitit în beznă, ceaţă şi opacitate, prăfuit, slut, ostenit, destinat a merge alene spre locuri bine ştiute, lipsite de prestigiu şi mister, de splendoare şi huiet cosmopolit. În care să urc? Viaţa mi-a oferit posibilitatea să sui în expres. Şi mult m-a atras şi fermecat alternativa aceasta (…). Dar mă atrăgea în egală (şi parcă dureroasă, presimţit predestinată) măsură şi posacul tren personal, (…). Trenul acesta, pînă la urmă, l-am ales, cu dragoste şi duioşie, de bună şi îndărătnică voie a mea, (…). Jinduind să-mi mlădiez ursita, identificând-o cu a componenţilor norodului în sînul căruia m-am născut. Şi-am dat şi eu de becuri din belşug colbăite, de pasageri bosumflaţi şi somnoroşi, de mirosuri neîmbietoare, m-am poticnit de geamantane şi desagi lăsaţi pe coridor, (…). Nu-mi pare rău (…); că am îndrăgit trenul care ocoliş, tîrîş-grăpiş, m-a dus, după tîrzie vreme, în Maramureş şi m-a încredinţat hurducatei bunăvoinţe a unui bătrîn autobuz cu destinaţia Rohia».

În actualul context global, în care judeţul Sibiu implementează „Anii Drumeţiei” (2021-2022), vă invităm să descoperiţi peisajul cultural al rezervaţiei naturale „Parcul Natural Dumbrava Sibiului” – 933 ha (!) – înfiinţată în scopul protejării biodiversităţii şi menţinerii într-o stare de conservare favorabilă a florei şi faunei sălbatice aflate în lunca Depresiunii Sibiului.

Reamintim sibienilor impresiile istoricului literar, scriitorul George Călinescu (1899-1965), consemnate în lucrarea „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” (1941): «Dacă în inima Sibiului o iei la vale pe lângă vechile cazărmi austriece, pe drumul numit acum Octavian Goga, după o bună bucată de uliţă largă de mahala ardelenească, cu dughene şi cazemate, aerul se întunecă de copaci şi se umple de un miros funebru, de putrefacţie silvică. Un cimitir îşi arată pe stânga zidurile sale mohorâte şi prin grilaje pajiştile cu o iarbă de grasă verzime. Apoi drumul intră într-o adevărată pădure de stejari înalţi aşezaţi în rânduri ca nişte cătane, prin trunchiurile cărora se zăresc crestele munţilor. Este Dumbrava zisă Jungerwald, codru ciudat, înalt cât o catedrală fără catapeteasmă, de o sălbăticiune supravegheată de om, părând câteodată parcul unui oraş, dar fiind totuşi o pădure adevărată, care prelungindu-se într-altele, se urcă până în Carpaţi, căci de aici încolo suntem la marginea aşezărilor omeneşti şi potecile satelor se pierd în pustietatea munţilor». Din această mare pădure transilvană, s-au desprins: 1.Parcul englezesc (prin decizia municipalităţii din 1856, actualul parc Sub-Arini pe 22 ha), 2.Fosta fabrică de postavuri a breslei ţesătorilor de lână mică (înfiinţată în 1868, devenit după 1990 societatea SITEX); 3.Cimitirul municipal (în 1907, cel mai mare din România; în prezent cu o suprafaţă de 37,12 ha); 4.O grădină zoologică (în 1929, prima din România, pe cca. 20 ha); 5. Muzeul Tehnicii Populare (în 1963, cel mai mare din Europa, pe 96 ha). Amintim de hanul şi campingul Dumbrava şi alte investiţii, gândindu-ne că orice strategie turistică ar trebui să asigure trasee de vizitare continue (cu un bilet unic de intrare în municipiul Sibiu) pentru descoperirea celei mai mari rezervaţii naturale municipale din România (?!) Să fie Dumbrava – „paradisul pierdut” al Sibiului?

(va urma)

Imagine intercalată
Imagine intercalată
Autor -
10 martie 2022 la 21:59
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.