2021-Anul Agârbiceanu (XXI): mişcare nu numai politică, ci şi culturală! – Tribuna din Sibiu a fost suprimată? – stilu neaoş romînesc! – cel mai bine scris şi mai matur cugetat?

2021-Anul Agârbiceanu (XXI): mişcare nu numai politică, ci şi culturală! – Tribuna din Sibiu a fost suprimată? – stilu neaoş romînesc! – cel mai bine scris şi mai matur cugetat?

La începutul sec. XX, presa avea o mare influență asupra tinerilor, fiind urmărită evoluția puținelor publicații românești.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

În „Sămănătorul”, dispariţia „Tribunei” de la Sibiu era semnalată de Ion Scurtu în „Cronica Săptămânală” (nr.16, din 20 aprilie 1903): «Încetarea Tribunei. Gazetele au surprins lumea bunilor Romîni cu o veste dureroasă: Tribuna din Sibiu a fost suprimată prin forţa majoră a unor împrejurări politice vitrege. Douăzeci de ani în şir – o lungă vieaţă pentru o gazetă romînească – Tribuna a reprezentat peste munţi o mişcare nu numai politică, ci şi culturală. În limitele posibilităţii, ea şi-a împlinit cu vrednicie misiunea de propagatoare a culturei naţionale şi de răspînditoare a graiului romînesc. Mai cu seamă şi-a cîştigat merite însemnate în viaţa literară a fraţilor de dincolo. La 1885 (n.r. corect: 1884), cînd d. Ion Slavici, excelentul nostru scriitor, a început s’o redacteze, Tribuna se distinse îndată ca un eveniment literar de-o deosebită importanţă în Ardeal prin stilu ei neaoş romînesc, prin cultul inteligent al limbei vii a poporului şi prin ortografia fonetică – cari toate dovediau o apropiere mare de mişcarea literară dela noi. Ca fost membru al „Junimei”, d. Slavici are meritul necontestat de-a fi deschis ideilor ei sănătoase drum larg în Ardeal, contribuind la înlăturarea latinismului în limbă şi a etimologismului în ortografie.

El inaugură de asemenea cultul folclorului în Tribuna, care de atunci şi pînă astăzi a publicat un preţios material folcloristic şi studii însemnate asupra literaturei noastre poporane. O glorie a muncii literare desfăşurată de organul sibian este activitatea poetică a D-lui G. Coşbuc, care a debutat întîia oară în coloanele Tribunei, unde şi-a publicat ani de-a rîndul operele sale minunate, dovedind în chip strălucit puterea de creaţiune artistică a sufletului romînesc din Ardeal. Mai amintim ca un merit literar al „Tribunei” o serie întreagă de publicaţii romîneşti şi biblioteca poporală editată de redactorii ei. Regretînd din inimă dispariţia gazetei sibiene, ne mîngîie numai vestea ce ne-o aduce în ultimul ei număr, că în curînd un nou organ romînesc cotidian va continua lupta binecuvăntată pentru păstrarea şi ridicarea culturei romîneşti în ţara frumoasă a Carpaţilor».

Apariția poemului „Legendă slavă” a fost remarcată de istoricul Nicolae Iorga, acesta menționând-o în „Istoria literaturii românești II. În căutarea fondului” (București, 1934): «una din cele mai frumoase balade care s-au scris în românește, cu minunate descrieri și graiuri duioase». În anul în care Agârbiceanu renunța la proza poetică, Nicolae Iorga publica un amplu articol în „Sămănătorul” nr. 18 (din 4 mai 1903): „Cu prilejul dispariţiei Tribunei”: «Printr’o hotărîre a partidului naţional romînesc din Ardeal şi părţile vecine, pe care-l represinta în lupta zilnică prin presă, „Tribuna”, cea de la Sibiiu, şi-a încetat apariţia după douăzeci şi unul de ani de viaţă. Dincolo de munţi, acest fapt însemnat a îndreptat gîndurile spre un nou ziar, care să ducă mai departe opera de răspîndire şi întreţinere a sentimentului naţional, care era menirea „Tribunei”. Dincoace, s’au organisat manifestaţii ale tinerimii, care s’au terminat prin ciocniri de stradă cu forţa publică, rău călăuzită faţă de demonstranţi cari nu prea aveau un scop înnaintea lor şi dintri cari unii, mai desorientaţi, au crezut că aduc un serviciu neamului lor lovind în Romîni ca şi dînşii, ce purtau uniforma ţerii, şi rupănd de sus din balcoane o sabie pe care stă întipărită monograma suveranului. Ori-cum s’ar împărţi greşelile şi răspunderea între cei ce au dat acest urît spectacol, această amintire care ar trebui cît mai răpede uitată, nu e mai puţin adevărat că „Tribuna” merita să fie comemorată prin fapte mai frumoase şi, iarăşi, prin cuvinte mai pricepute şi mai alese decît acelea, pe cît de uşoare, pe atît de exagerate, care s’au pronunţat la întrunirile de dăunăzi. Căci „Tribuna” şi-a avut zile mari şi folositoare în traiul său, zile care vor figura în istoria norocului şi lipsei de noroc a milioanelor care cu jertfe grele îşi păstrează romînitatea înnaintea celor ce voiesc să li-o smulgă. Cînd ziarul romînesc din Sibiiu şi-a luat avîntul, el se arăta, fără îndoială, cel mai bine scris şi mai matur cugetat dintre toate cîte ieşiau pentru poporul nostru. Cei mai buni şi mai destoinici din tinerimea noastră ardeleană au pus umărul, nu pentru a-şi crea o mănoasă carieră, nici pentru a-şi deschide calea către o situaţie politică – motivele care îndeamnă pe cei mai mulţi ziarişti de la noi -, ci pentru că datoria lor îi chema la muncă, sărăcie şi prigonire, în odăile, pe care nici un club nu le mobilase din banul contribuabililor, ale Tribunei. Multă vreme, pănă la procesul „Memorandului” şi după această inimoasă înfăţişare înnaintea duşmanului secular, s’au scris în foaia aceasta minunate articole de recunoaştere, cugetare şi luptă: articole de acelea ardeleneşti cu miez, fără podoabe uşoare de stil, pe care le pune la îndămînă ori-ce lectură, fără vorbe mari, care ascund goliciunea fondului, fără şirete prefaceri ale simţirii. Acolo era luptă crîncenă şi plină de răspunderi – la capăt stătea amenda ruinătoare şi închisoarea care opria lucrul şi ataca sănătatea; acolo nu era paradă, defilarea către înnălţimile ameţitoare ale parvenirii, supt ochiul de îndemn al patronului interesat. Graiul romînesc lua supt condeiul acestor războinici altă viaţă: un graiu către ţerani, preoţi, dascăli, învăţători, către fruntaşii umili ai unui popor ce nu-şi avea partea; cuvinte înţelese ori-cui, sintaxă vînjoasă; în toate spusele, simţul unei puteri mari pe care cel ce scrie caută s’o ţie în frîu, dar care izbucneşte într’o expresie zguduitoare, într’o comparaţie luminoasă, mergînd ca un fulger de suflet la suflet. Articolele bune au fost scrise şi pănă la urmă în acest stil, cu toate că puterile scriitorilor nu mai erau cele de odinioară. Partidul naţional alesese ca linie de conduită pasivitatea. Cu toată cartea populară şi plină de învăţăminte a d-lui Brote, cei mai mulţi dintre cetitorii acestei reviste nu vor fi lămuriţi asupra înţelesului pasivităţii politice a Romînilor de peste munţi, şi se pot mîngîia de altfel cu încredinţarea că atîţia mari politiciani ai regatului romîn împărtăşesc, mai mult sau mai puţin, neştiinţa lor.

La întemeiarea dualismului în monarhia vecină cu noi a Habsburgilor, la 1866-7, se unise, fără voia Romînilor şi Saşilor, Ardealul, fost principat autonom din secolul al XVI-lea încoace şi luat de Casa de Austria de la Turci, cari erau suzeranii ţerii, abia la sfîrşitul veacului al XVII-lea, cu Ungaria, care căzuse prin moştenire aceleiaşi Case cu mai mult de un veac în urmă. Pentru ca nemulţămirea acestor două neamuri neungureşti ale Ardealului, acelea care aveau numărul, bogăţia, puterea de tot felul, să nu se poată da la iveală pe calea, deschisă prin Constituţie a alegerilor, legea cea veche electorală, mai restrînsă de cît cea din Ungaria şi destul de neclară pentru a putea fi tălmăcită după interesul puternicilor, fu lăsată în vigoare; guvernul represintantul naţiunii dominante, putea să-şi alcătuiască apoi circumscripţiile, cercurile electorale cum voia, potrivindu-le aşa încît nemulţămiţii să nu poată birui, şi, în sfîrşit, pănă mai dăunăzi cumpărătorul de voturi era stăpînul alegerilor în Ungaria şi cine nu voia să-i primească banul şi avea îndrăzneala să nu asculte de poruncile venite de sus, găsia în cale puşca jandarmului, care ştie că viaţa unui opincar de valah nu costă aşa de mult. În Ast-fel de împrejurări, Romînii aveau datoria de cuviinţă de a lăsa să treacă vremile, apele furioase peste piatra, peste vechia marmură neclintită a neamului lor». (va urma)

23 mai 2022 la 16:01
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.