2021-Anul Agârbiceanu (XVIII): Nu ştii nimic? – m-am necăjit mereu cu versuri! – aroma limbii bătrîneşti? – trei peceţi pe sensibilitatea estetică! – există în om spirit nemuritor?

2021-Anul Agârbiceanu (XVIII): Nu ştii nimic? – m-am necăjit mereu cu versuri! – aroma limbii bătrîneşti? – trei peceţi pe sensibilitatea estetică! – există în om spirit nemuritor?

 

Imagine intercalată
Imagine intercalată

În „Mărturisiri”, regăsim multe din lecturile elevului Ion Agârbiceanu: «Cu multă încîntare am citit, tot la vîrsta de 13-14 ani, Isprăvile lui Păcală de P. Dulfu şi multe din anecdotele lui Speranţă. În clasa a V-a a liceului, profesorul G. Precup, după ce am învăţat pe dinafară poezia „Bărăganul” de V. Alecsandri şi am analizat-o, ne-a lăsat să o schimbăm acasă în „proză poetică”. A relevat lucrarea mea ca cea mai reuşită. Dar această recunoaştere nu mi-a dat încă nici un impuls să scriu. Tot prin clasa a V-a, citind nuvelele lui N. Gane, după ce citisem pe C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, Alecsandri, am rămas adînc impresionat. Îmi aduc aminte că la sfîrşitul cărţii, cum eram singur în grădina gazdei la care şedeam, nu m-am putut stăpîni să nu spun cu glas tare: „Ce fericit eşti, Gane!”. Totuşi n-am avut nici un îndemn, n-am simţit nici o necesitate de a scrie proză în clasele superioare ale liceului. Ci am încercat versuri, la societatea de lectură din clasele VII-VIII. Tot versuri am publicat pentru întîia oară în foiletonul ziarului Unirea din Blaj, la sfîrşitul clasei a VIII-a. Era o descriere, un tablou din natură, din amintirile primei copilării, un subiect pe care l-am tratat mai tîrziu în proză, în altă formă, în schiţa „Cula Mereuţ”. Poezia publicată începea aşa: „Parcă-l văd ş-acum, sărmanul, palid şi cu gluga în spate,/ Mergea-ncet în urma turmii, slab; privirile plecate/ În pămînt”. 

Vreo doi-trei ani m-am necăjit mereu cu versuri, care mă atrăgeau mai ales prin ritm şi rimă. Am scris şi ode ocazionale la serbări şcolare, şi una la împlinirea celor două sute de ani de la unirea cu Roma. Aproape toate s-au publicat în „Unirea” din Blaj, cele mai multe sub pseudonimul „Alfius”, nume împrumutat dintr-o odă de Horaţiu în care se preamăreşte viaţa cîmpenească. Două-trei, cele mai bune din cîte am scris, între care „Legenda slavă”, s-au publicat în „Semănătorul” prin 1902-1903, pe cînd eram student în teologie la Universitatea din Budapesta. Aş putea spune că de la ieşirea din sat, şi mai ales din petrecerea în singurătatea naturii, pînă la contactul mai intens cu lectura liberă, nu cu cea din cărţile de cursuri – şi mai ales pînă la contactul cu literatură poporală -, am trecut printr-un pustiu. Nu-mi amintesc de nici o impresie puternică. Nu-mi aduc aminte să mă fi însufleţit de ceva în chip deosebit. Trăiam tot retras, rar intram în jocurile colegilor, în clasă păzeam banca, nu mă băteam, pregăteam conştiincios lecţia. Rugăciunile mi le spuneam şi acum regulat, deşi nu am impresia că aş fi fost stăpînit de un sentiment deosebit religios. În legătură cu această latură a sufletului, reţin numai două momente de la vîrsta pînă la 14 ani. Duminica se predica regulat la biserica Catedrală. Cînd era cîte un predicator bun, care vorbea frumos şi cu căldură, mă însufleţeam şi doream să vorbesc eu în locul lui. Mi se şi înfiripau cuvintele predicii în fantasie.

Se pare că între vîrsta de la 13-15 ani se născuse în mine o slăbiciune: doream pentru mine orice lucru frumos vedeam la altul. Şi nu atît pentru mine, cît pentru întreaga noastră familie. Vedeam o pereche de boi boi frumoşi, o casă nouă de piatră, pămînt roditor, şi de toate îmi venea să spun: „Ce bine ar fi să fie ale noastre!”. Reţin că odată, însoţind pe tata la moară, pe lîngă carul plin de saci, neliniştit de această dorinţă, care nu-mi plăcea, am început să spun rugăciuni ca Dumnezeu să o depărteze de la mine, să mă scape de ea. Şi într-adevăr, am scăpat pentru totdeauna.

Din clasa a V-a de liceu, în care intrasem cu patrusprezece ani împliniţi, au început să-mi placă deodată toate materiile de învăţămînt. Singura limba ungurească îmi făcea greutăţi mai mari. În clasa a V-a încetaseră doctrinele seci, uscate, din liceul inferior: învăţam istorie, botanică, zoologie, stilistică, retorică, traduceam din clasicii latini. Gramatica o mai învăţam numai pentru limba greacă; propunerea ei începea în clasa V-a. Dar începură deodată să mă intereseze în mare măsură şi matematicile, geometria şi îndeosebi fizica. Simţeam uneori o mare încîntare mirată cînd prin ştiinţele ce studiam îmi părea că se deschid perspectivele nemărginite de a vedea în lume şi în viaţă. Încă în clasa a IV-a am fost notat cu foarte bine la toate materiile, ceea ce cred că nu am meritat decît începînd cu clasa a V-a. Am fost de-acum mereu între cei 5-6 elevi mai buni, pînă la bacalaureat. În scurtă vreme, în liceul superior, am citit toată literatura românească începînd de la Văcăreşti pînă la Coşbuc şi de la Negruzzi pînă la Slavici şi Vlahuţă. Am citit letopiseţile lui Kogălniceanu, Cuvente den bătrîni a lui Hașdeu şi am rămas mirat şi încîntat de aroma limbii bătrîneşti, din cronici, zapise şi cărţile lui Coresi. Aceste trei peceţi pe sensibilitatea mea estetică: natura mai întîi, literatura poporală şi cultă, literatura şi mai ales limba veche. De M.Eminescu nu m-am legat pînă mai tîrziu. Şi ceea ce mi l-a descoperit în toată măreţia sa au fost satirele sau scrisorile lui. Citindu-le, mi-au făcut impresia unei arhitecturi grandioase plină de rezonanţe uimitoare. Poetul zilei începuse a fi G. Coşbuc, totuşi eu învăţam multe versuri pe dinafară din Eminescu şi Vlahuţă. Recitam cu predilecţie Strigoii. Cu literaturi streine în acest răstimp n-am luat contact decît cu materialul clasic ce-l traduceam în şcoală: Odiseia, Iliada, Eneida, Tit Liviu, Horaţiu, Tacit, Ovidiu, apoi Goethe: Hermann şi Dorothea, Schiller, Ulmann, Petöfi, Arany. Prin fragmente traduse în româneşte am început a pătrunde în tainele literaturii indice (Mahabharata, Ramayana, Sacuntala), în Divina Comedie, în Cervantes. Literatură originală în alte limbi, pînă la absolvirea liceului, n-am citit. Nici astfel de cărţi nu ştiu să fi avut în bibliotecă, nici nu le căutam, din simplul motiv că nu ştiam nici ungureşte, nici nemţeşte, în măsura de a putea citi fără greutăţi şi dicţionar în aceste limbi.

Din literatura franceză sau rusească n-am citit nimic în traducere românească, pînă după luarea bacalaureatului.

Cu alţi doi, trei colegi discutam aproape tot ce citeam şi citisem cu toţii acum din doască în doască literatura română, chiar şi studiile de critică literară: Kogălniceanu, Maiorescu, Gherea, urmărind cu rîvnă revistele literare care apăreau pe vremea aceea. Ştiinţele exacte şi cele naturale descopereau alt rînd de frumuseţi ale vieţii, pentru mine erau a doua revelaţie intelectuală. După ceea ce mi se făcuse – material – în prima copilărie. Literatura descoperea adîncimile şi micimile vieţii omeneşti. Iată dar un hotar nemărginit pentru gînd, imaginaţie, înţelegere, în cea mai spiritualistă epocă din viaţă, vîrsta de la 14-20 ani. Mă cufundam cu încîntare în cercetarea şi contemplarea orizonturilor ce se deschideau fie în natură, fie în sufletul omului. Instrucţia propriu-zisă îşi lua ceasurile ei strict necesare pentru pregătire, în scufundarea în singurătate şi izolare.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Mă dusese departe, fără mult raţionament, această nouă încîntare ce se revărsa în mine prin cunoştinţele noi şi prin cufundarea în sufletul omenesc, pînă odată …  Pînă cînd, într-un ceas negru am fost paralizat de senzaţia şi conştiinţa puternică ce-mi spunea un şuier de cînt îngheţat: Nu ştii nimic! Care e rostul tuturor lucrurilor? Care e rostul vieţii? Ce eşti tu? Care e rostul tău în lume? Există Dumnezeu? Există în om spirit nemuritor? Dacă închinarea mea zilnică, cercetarea bisericii, alergarea în necaz la rugăciune a fost religiozitate şi credinţă reală nu ştiu; dar că nu mi-au fost de mare folos în vîrsta critică a formării concepţiei despre lume şi viaţă sînt sigur. 

(va urma)

Autor -
01 mai 2022 la 17:13
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.