2021-Anul Agârbiceanu (VIII): icoana Cenăzii! – mărturisiri literare! – oamenii sînt harnici şi curaţi, ştiutori de carte – 12 sau 19 sept.? – părintele meu ştia din copilărie citi şi scrie!

2021-Anul Agârbiceanu (VIII): icoana Cenăzii! – mărturisiri literare! – oamenii sînt harnici şi curaţi, ştiutori de carte – 12 sau 19 sept.? – părintele meu ştia din copilărie citi şi scrie!

 

Imagine intercalată
Imagine intercalată

În lucrarea „Mărturisiri literare” – organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933 ediţie îngrijită şi introducere de Iordan Datcu (Bucureşti, 1971), regăsim cap „Mărturisiri” – de Ion Agârbiceanu. Reproducem selectiv: «(…). Gîndul meu e să fiu sincer şi cinstit în mărturisirile ce le voi face, cunoscînd preţul care se pune pe astfel de contribuţii ale autorilor la descifrarea genezei operei literare şi a justei sale aprecieri. Personal, afară de cîteva note biografice, n-am dat pînă acum nici o lămurire asupra scrisului meu. Am trăit mereu departe de cercurile care animează viaţa literară, aşa fiindu-mi condiţiile de viaţă. Multe dintre criticile ce s-au scris despre volumele mele de literatură mi-au rămas necunoscute, datorită izolării în care am trăit. Nici interviuri nu mi s-au cerut. Aşa că mărturisirile de acum vor fi, în cea mai mare parte, inedite. Nu pot şti cît vor interesa onoratul public, întrucît ele nu au nimic senzaţional sau note care să iasă din comun. Şi, iarăşi, cu toată năzuinţa mea de a fi cinstit în expunere, nu pot fi totdeauna sigur dacă după treizeci de ani de muncă literară mai pot face caracterizări cu notele originale; dacă nu cumva înţelegerea şi simţirea de mai tîrziu o leg de o activitate mai timpurie.* Am văzut lumina zilei în comuna Cenade, judeţul Alba – azi după noua regrupare aparţinătoare judeţului Tîrnava Mică -, la 19 septemvrie 1882.

De la Blaj, în direcţie sud-estică, e la o distanţă de aproximativ 20 km. Sat aşezat în fundul unei căldări în care pe drum şes nu se poate pătrunde decît pe o singură vale, valea Cenăzii, care se varsă, cînd are apă, în Tîrnava Mare, la vreo şapte km, departe de comună. Cenadea are peste două mii de locuitori, români de confesiune ortodoxă şi unită, cu două biserici şi doi preoţi. În copilăria mea, bisericuţele de bîrne erau aşezate una lîngă alta, pe o coastă, la apus, afară de comună. Azi, amîndouă confesiunile româneşti au biserici nouă, clădite în inima satului. Mai sînt, aproximativ, vreo trei sute de saşi, mari proprietari de pămînt şi de vii odinioară. De mai bine de o jumătate veac sînt în declin economic şi numeric. Au biserică veche de piatră, cu ziduri groase ca de cetate; în imediata ei apropiere, e întăritura de zid circular, „coşteiul”, cum îi spun românii, de la ungurescul „kostély”, castel, în înţelesul de fortăreaţă. Pe vremuri, şi în parte pînă la reforma agrară, în hotarul Cenăzii erau trei mari domenii de-ale familiilor nobilitare ungureşti, două cumpărate încă înainte de unire de către fundaţiunile bisericeşti-culturale din Blaj, al treilea, trecut în posesiunea statului, stingîndu-se neamul proprietarilor.

În sat fiinţează pînă azi clădirile celor trei reşedinţe nobilitare, chiar în vatra comunei. De un veac de ani, doar umbrele celor ce-au stăpînit odată aici dacă se mai apropie de ele. Azi sînt locuite de români. În copilăria mea mai erau în Cenade locuinţe acoperite cu paie, mai ales în partea de sat numită „între români”, unde nu locuia nici un sas, care aveau cartierul lor aparte. Dar cele mai multe case erau, încă de pe atunci, din cărămidă şi acoperite cu ţiglă. Afară de români şi saşi mai erau, şi mai sînt şi azi, cîteva zeci de familii de ţigani, împărţiţi şi ei în două confesiuni: ortodocşi şi uniţi sau greco-catolici. „Cei din sus”, meşteşugarii, fierari mai ales, erau ortodocşi; „cei din jos”, gloata, muncitorii cu palma, erau uniţi. Saşii toţi pronunţau pocit româneşte. Sascele, „frauele” de la Frau, mai veneau şi la bisericile româneşti şi dădeau slujbe preoţilor noştri, şi pe faţă, dar mai mult în ascuns, de frica preotului lor. Cenadea are hotar mare, cu păşuni întinse, cu multe păduri. Dar calitatea pămîntului, dealuri, gorgane şi măguri, în mare parte e mijlocie, avînd mult teren de dos şi la înălţimi remarcabile. Măgura numită „la Comandă” e unul din cele mai înalte puncte din Ardealul nemuntos şi loc de observaţie militară. Oamenii sînt harnici şi curaţi şi mulţi ştiutori de carte încă înainte c-o jumătate de veac. Piaţa de desfacere a produselor lor a fost din vechime Sibiul.

Am dat în linii mari aceste note despre satul natal, fiindcă în descrierea satului, a locuitorilor – români, saşi, ţigani – a regiunilor de la ţară, a pădurilor, am pornit în scrierile mele mereu de la icoana Cenăzii».

Despre naşterea scriitorului avem o relatare interesantă, mai puţin cunoscută cititorilor. În lucrarea „Ion Agârbiceanu”, istoricul Mircea Zaciu face o precizare importantă într-o notă, la afirmaţia «Data naşterii sale e 12 septembrie 1882, la Cenade”. În Notă se prezintă: «În „mărturisirile” şi „autobiografiile” sale, scriitorul comunică diferit data naşterii sale.

În „Făt-Frumos”, an. VII (1932), nr. 5-6 (mai-iunie), p.259, scrie: „Sînt născut în comuna Cenade, judeţul Alba-inferioară, vreo 14 km sud-est de la Blaj, la 19 septembrie 1882”. În „Mărturisiri” (Revista Fundaţiilor Regale, an. VIII (1941), nr. 12 (decembrie), p.324): „Am văzut lumina zilei în comuna Cenade, judeţul Alba (…), la 19 septembrie 1882”. Aceeaşi dată revine într-o însemnare autobiografică manuscrisă (aflată în posesia noastră): „Născut la 19 septembrie 1882”.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Data de 12 septembrie este însă comunicată criticului I. Negoiţescu, într-o altă „autobiografie”, redactată la cererea aceluia în 1960 şi publicată în „Tribuna”, an. XIV (1970),nr. 12 (19 martie), p.1-2, împreună cu explicaţia unei inadvertenţe: „Născut în comuna Cenade, la 19 septembrie 1882 – după matricula botezaţilor parohiei greco-catolice (unite) – dată care a trecut în toate actele mele ulterioare. După matricola parohiei ortodoxe din Cenade data naşterii e 12 septembrie şi a botezului 19 septembrie. (Toate datele după calendarul Iulian). Socot exact(ă) cea din urmă, căci am fost botezat ortodox şi cînd a trecut tata la uniţi, fiind eu sub 7 ani, am trecut şi eu şi am fost inclus şi în matricola parohiei unite. Probabil atunci din greşeală ziua botezului a fost trecută ca ziua naşterii». Cu sprijinul Arhivelor Naţionale Sibiu şi Alba şi amabilitatea şef serviciu Alexandra Dana Zecheru (Alba), am intrat în posesia unei reproduceri după filele registrului botezaţilor din Parohia Ortodoxă Cenade (sec. al XIX-lea). Aici, am aflat înregistrarea naşterii pruncului legiuit – Ionu, la 19 septembrie 1882 (cu o notiţă, alt tip de scris – 12 sept.), părinţi: Culiţă Agârbician şi mama Ana, numele naşilor (Dan, … indescifrabil) şi notaţia din coloana finală: „Decedat: act de deces nr. 686 din 29 mai 1963 înregistrat la Comitetul executiv al sfatului pop. al oraşului Cluj”.

Hotărârea de a schimba religia – pentru românii ardeleni din sec. al XIX-lea – era o problemă existenţială, în condițiile în care majoritatea foştilor participanţi la revoluţia de la 1848-49, cunoşteau discursul din „Proclamaţie”, al cărturarului Aron Pumnul (profesor la şcolile greco-catolice din Blaj): «Români (…) spuneţi ungurilor, săcuilor şi saşilor că noi îi iubim ca pre fraţii noştri, cu care lăcuim într-o ţară. Spuneţi-le cu cuvântul şi le arătaţi cu fapta că noi îi iubim, însă e drept ca şi ei să ne iubească (…) spuneţi-le în gura mare că noi nu voim a câştiga drepturile omenimei prin sabie, ci prin legile minţii sănătoase şi pentru aceea ne adunăm să ne înţelegem care sunt drepturile acelea». Nu întâmplător, în stema actuală a comunei Cenade regăsim crucea de aur, cel mai vechi şi cunoscut simbol al creştinismului, crucea în formă latină evocând crucifixul. Despre tatăl său, aflăm tot în „Mărturisiri literare”:«Tatăl meu, Nicolae, era născut în Cenade, în casa de la pădurea Redea Mare, unde moşul, Vasile, era pădurar. (…) Părintele meu ştia din copilărie citi şi scrie.

(va urma)

Autor -
20 februarie 2022 la 20:56
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.