2021 – Anul Agârbiceanu (IX): Sfînt Părinte al Literaturii Române! – Fundaţiunea Şuluţiu? – om destoinic şi de încredere! – tradiţiile familiare sînt firave? – tata era ortodox, mama unită!

2021 – Anul Agârbiceanu (IX): Sfînt Părinte al Literaturii Române! – Fundaţiunea Şuluţiu? – om destoinic şi de încredere! – tradiţiile familiare sînt firave? – tata era ortodox, mama unită!

În „Mărturisiri literare”, apare și tatăl scriitorului: «Pe cînd m-am ridicat eu, avea abonată o foaie poporală, Gazeta din Braşov, (…). Mai avea abonată şi o revistă umoristică ce apărea la Sibiu, Calicul, de care mi-aduc şi acum cu multă plăcere aminte. Toată viaţa a fost abonat la diferite ziare poporale şi mai multe deodată; mai pe urmă ţinea şi gazetă zilnică. Tata, cînd m-am trezit eu, era pădurar, dar nu la pădurea Redea Mare, unde fusese moşul, ci la alta, numită Tufe – deşi era cea mai frumoasă pădure de stejar de pe hotarul Cenăzii. Locuiam însă în sat toată familia, nu la pădure, unde nu era casă, ci tata a ridicat mai tîrziu o căsuţă cu o singură cameră, pentru vremea de vară, cînd dormeau aici sluga şi copiii mai mărişori care păzeau vitele. Voi fi avut cinci sau şase ani cînd îl vedeam pe tata scriind în serile lungi de iarnă, din nişte cărţi cu chipuri, în caiete. Umpluse mai multe caiete şi pe urmă tot citea din ele. Se pregătea pentru un examen de vigil silvic, la Sibiu, pe care l-a şi trecut, ajungînd să supravegheze pădurile fundaţiunilor bisericeşti-culturale din Blaj de pe teritoriile comunelor Cenade, Cot şi Spriul. Mai târziu, prin 1902, a fost trimis ca administrator al unei moşii cumpărată de fundaţiunile din Blaj la Someş-Odorhei, jud. Sălaj, pe malul Someşului. Tatei îi plăcea să citească. Pe lîngă gazete, îmi aduc aminte că avea şi cărţi cu haiduci, frunzărite tare. Era prieten şi cu popa Crucean, cel ortodox, şi cu popa Raţ, cel unit. Amîndoi veneau la noi cu crucea la Bobotează: tata era ortodox, mama unită. Cînd eram eu în clasa I-II de liceu, avea abonată Foaia poporului din Sibiu, în care se publicau multe poezii poporale. Îmi aduc aminte că de cîteva ori am văzut publicate şi poezii poporale din Cenade. Desigur le trimisese tata, deşi era iscălit numele Iustina Agîrbiceanu, sora mea cea mai mare. Îi plăcea şi cîntecul, mai ales doinele. Cîtă vreme a fost primar în sat, îmi aduc aminte că muma avea de multe ori de furcă cu dînsul: întîrzia prin birt nopţile, la un pahar de băutură. El spunea că de dragul cîntecelor întîrzie, mai ales cînd veneau moţi cu ciubere şi înnoptau în sat. Pentru tata erau cîntece nouă doinele de la munte, cîntate de ciubărari. El însuşi nu cînta decît din fluier. Pe cînd am răsărit eu, cînta rar, dar era meşter bun. Ştia bucina şi din ţeava puştii. Uneori, serile, la pădure, ieşea din căsuţă, şedea pe pajişte şi punea ţeava la gură. Era şi vînător de ocazie: iepuri, vulpi, mistreţi, potîrnichi. Rar mergea anume la vînat. Dar în slujba lui de pădurar era mereu cu puşca în spate, şi se mai nimerea cîte un vînat. Cînd a ieşit Coşbuc, ştia multe strofe din poeziile lui pe dinafară. Ştia multe versuri şi din Goga. Îi plăcea, la un pahar de vin, să reciteze îndeosebi din „Lae Chioru”:

Imagine intercalată
Imagine intercalată

„Că noi bem de patru zile/ Cu crîşmarul, umfle-l zmeii;/ Bem, părinte, ca la nunta/ De la Cana Galileii”. Şi cînd recita aceste versuri rîdea cu satisfacţie şi bucurie, deşi, altfel, era un om tăcut. Discuta bucuros însă chestiuni de politică naţională».

În cartea „Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu. Mărturii – Comentarii – Arhivă” autor Mircea Zaciu (Cluj-Napoca, 1982), motto-ul lucrării este ales din Lucian Blaga: „Sfînt Părinte al Literaturii Române!”, aşa l-a numit pe „cel care şi-a împărţit viaţa între lumina credinţei şi lumina cărţii” (prof. Daniela Floroian). În lucrare, regăsim însemnarea scriitorului Ionel Pop (1889-1985) – „Linii în portret”:«În cununa omagială care se oferă lui Ion Agârbiceanu eu nu pot împleti decît cîteva modeste cetini de brad: momente disparate, rupte din lumea amintirilor. Ele vor putea creiona din portret doar o linie-două, pe care eu le cred a fi caracteristice. Cine ştie prin ce depărtări de generaţii a coborît omagiatul nostru talentul de povestitor, de scriitor.

La noi, tradiţiile familiare sînt firave: cu rare excepţii, cenuşa uitării se cerne foarte curînd asupra înaintaşilor.

Fără a putea avea ştiri despre bătrâni mai vechi, mi se pare evident că harul era de faţă în racla cu tezaur a familiei Agârbiceanu. Tatăl scriitorului era ţăran cu oarecare carte, aducînd din străvechi sorginte un fel de distincţie, şi în înfăţişare, şi în portul foarte îngrijit, şi în vorbă şi atitudine. Toate purtate fără ostentaţie, ca pe ceva foarte natural.

Pe cînd eram licean în Blaj, mi l-a arătat cineva: „E tatăl lui Agârbiceanu”, fiindcă deja pe atunci scriitorul îşi desfăcuse aripile şi era alintat de oamenii de şcoală blăjeni, ca unul ce a pornit dintre ei. Iar Agârbiceanu – tatăl venea des la Blaj cu treburi ale slujbei sale; era pe atunci administrator al unei moşii pe care o avea Fundaţiunea Şuluţiu în hotarul comunei Cenade, din apropierea Blajului (notă editor: Fundaţiune întemeiată de Mitropolitul Alexandru Sterca Şuluţiu, cea mai importantă dintre multele administrate de Capitlul mitropolitan din Blaj. Scopul fundaţiunii era întemeierea unei universităţi româneşti în Blaj, iar pînă la posibilitatea înfăptuirii acesteia, acordare de burse pentru liceeni şi studenţi universitari. Bursele acordate din Fundaţiunea Şuluţeană erau – alăturea de cele ale Fundaţiunii Gojdu – cele mai mari pe care le primeau studenţii români: lunar 100 coroane aur, ceea ce asigura un timp de studii fără griji materiale). Fundaţiunea Şuluţiu a cumpărat o moşie grofească din hotarul comunei Someşodorhei, Sălaj, ajunsă de vînzare.

Bătrînul Agârbiceanu – om destoinic şi de încredere – a fost trecut să administreze această moşie».

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, Alexandru Sterca Şuluţiu, sau Alexandru Sterca Şuluţiu de Cărpiniş (1794, Abrud – 1867, Blaj) a fost descendent dintr-o veche familie nobiliară română transilvană. De tânăr s-a pregătit pentru preoţie, reuşind consacrarea ca episcop, în 1851, la Oradea. În timpul păstoririi sale, Papa Pius al IX-lea a scos episcopia de Făgăraş de sub jurisdicţia mitropolitană a episcopului de Strigoniu, înălţând-o la demnitatea de arhiepiscopie şi mitropolie. Din lucrarea scriitorului Radu Brateş – „Aspecte din viaţa Blajului” – aflăm următoarele: «După vijelia din 1848, conducerea luptei politice revine iarăşi episcopilor. Şi episcopii, Al.Şterca Şuluţiu dela Blaj şi Andrei baron dela Sibiu, într’o frăţească înţelegere, duc mai departe linia înaintării româneşti. (…). Interesante sunt concluziile adunării dela Sibiu din 1861, care arată că marile adevăruri naţionale dela 48 îşi găsiseră vajnici exponenţi în cei doi vlădici. În „conclusele” adunării se notează (…):„Adunarea naţională, însufleţită de cuvintele presidenţilor ei, că toţi Românii, fără deosebire de confesiune sunt fraţi de acelaşi sânge, şi că deosebirea de confesiune nu-i poate despărţi pe unii către alţii în causa naţională română, trece la protocol solemna declarare că afurisit să fie acel Român, care va mai încerca să strice această legătură frăţească”. În 1861, a ctitorit „Fundaţiunea Fericitului Alexandru Sterca Siulutiu, Arhiepiscop şi metropolit gr.-cat.de Alba Iulia şi Făgăraş”, cu argumentul: «Eu încă şi subscrisul (…), fac următoarea fundaţiune de valoarea perpetuă, irevocabilă, care sub pedeapsa afuriseniei şi a mâniei cereşti nu se va putea vătăma, schimba ori transforma din partea nimănui sub nici un fel de pretext sau titlu, în folosul şi spre ajutorarea văduvelor clerului lipsit şi a tinerilor poporului nostru român, mai ales ai acelora, cari se ţin de aceasta Alma Arhidieceză Arhiepiscopală şi Mitropolitană de Alba Iulia, sau sunt de religiunea gr.-cat. din Transilvania, precum şi a altor institute pii, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Spiritului Sfânt. Amin».

(va urma)

27 februarie 2022 la 21:02
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
• acum 18 ore
Festivalul Brave New Music a început la Sibiu cu o conferință despre AI și creație
Tehnologia și inteligența artificială în muzică au fost tema conferinței care a deschis Festivalul Brave New Music. Cea...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 21 ore
Două cărți despre comorile Bibliotecii Brukenthal, lansate la Sibiu. Volumele sunt semnate de istoricul Constantin Ittu
Muzeul Național Brukenthal din Sibiu găzduiește miercuri, 18 noiembrie, de la ora 18:00, lansarea a două volume semnate...
Actualitate
• 2 min de citit
• acum 1 zi
Recomandarea săptămânii | Cătălin Neghină: „Poezia lasă urme”
Actor al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, poet, dramaturg și fost jurnalist cultural, Emil Cătălin Neghină este...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Dumitru CHISELIȚĂ Dumitru CHISELIȚĂ
• acum 2 zile
Cinematograful „Pacea” ar fi împlinit anul acesta 90 de ani sau pe când sibienii mergeau la film la „Corso”
Tot nimerind momente aniversare mai puțin omagiate și mai puțin promovate cu tam-tam-ul aferent, ne-a ieșit că anul...
Actualitate
• 13 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 3 zile
Festivalul „Ioan Macrea” s-a încheiat la Sibiu. Opt ansambluri au adus pe scenă tradițiile din întreaga țară
Festivalul Național de Folclor „Ioan Macrea” și-a încheiat cea de-a XXVIII-a ediție, desfășurată la Sibiu în 11 și...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
Zece zile de teatru, dans și ateliere la Sibiu. A început cea de-a XI-a ediție DATfest
Sibiul găzduiește, în perioada 13–22 noiembrie, cea de-a XI-a ediție DATfest, festivalul studenților Departamentului de Artă Teatrală din...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Sibiu Jazz Competition 2026 revine în decembrie. Tinerii muzicieni se pot înscrie până pe 22 noiembrie
Sibiu Jazz Competition 2026 se desfășoară în perioada 4–6 decembrie, la Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu. Concursul...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Festivalul Brave New Music revine la Sibiu. Cinci zile de concerte, jazz simfonic și evenimente dedicate inteligenței artificiale
Filarmonica de Stat Sibiu organizează, în perioada 16–20 noiembrie 2026, cea de-a VII-a ediție a Festivalului Brave New...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Istoria cartierului Valea Aurie, discutată la Biblioteca ASTRA. Întâlnire despre urbanism și viața în comunism
Istoria cartierului Valea Aurie va fi tema unei întâlniri organizate luni, 16 noiembrie, de la ora 17:30, la...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Adrian POPESCU Adrian POPESCU
• acum 5 zile
Darius Hulea, filigranul care respiră în sala Galeriei UAP
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 5 zile
24 de lucrări despre condiția umană ale artistului vizual Alin Vâlceanu, într-o expoziție de sculptură și grafică la Sibiu
Suspansul, ascensiunea și căutările interioare sunt câteva dintre temele expoziției semnate de Cosmin Alin Vâlceanu, care se va...
Cultură
• 2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.