* Geo Bogza a fost în primul rând un reporter de ex­cepţie şi abia în al doilea rând prozator şi poet. În­trebat, între altele, ce ”materii" ar trebui să fie pre­date la Facultatea de jurnalistică din Bucureşti, el a spus esenţialul, ca de obicei: "Ce e aia facultate de ziaristică? Ziaristica este un dat pe care îl ai sau nu. Te naşti cu el. Ziaristul este un om hărăzit să va­dă altfel lumea decât ceilalţi, să scrie de toate în fiecare zi". S-a văzut că avea dreptate în 1990 când, într-o euforie generală, mulţi inşi au înfiinţat gazete, s-au înscăunat directori şi redactori-şefi, dar au clacat, unii mai repede, alţii mai târziu, fiindcă n-au avut chemare, iar cititorii sunt mai deştepţi (cei mai mulţi) decât credem noi, mirosindu-i pe impostori.* În anii 80 ai secolului trecut, nişte brazilieni cu bani au vrut să cumpere monumentul luliei Haşdeu din Cimi­tirul Bellu-adevărată operă de artă -cu 5 milioane de dolari. Ceauşescu le-a spus că nu-l dă fără 50 de milioane, în acea perioadă având nevoie de valută. Tranzacţia a căzut. Părerea mea de neofit în materie este că olteanul nostru n-a vrut, pur şi simplu, să îl înstrăineze. (Ăştia de-acum ar fi în stare să-l vândă cu jumătate preţ dacă-i comisionul convenabil). * Lev Nicolaevici Tolstoi (1828-1910) – a nu se confunda cu Alexei Nikolaevici Tolstoi (1883-1945) – marele scriitor al ruşilor de pretutindeni, a fost acuzat de o doamnă scriitoare englezoaică ,Doris Lessing (1919-2013) de "falocraţie" şi "brutalitate carnală”, pentru că ar fi obligat-o pe soţie, Sofia, să-i nască 17 copii. N-aş în­drăzni să-l acuz pe domnul conte că a violat-o pe nevastă-sa, epoca fiind de aşa natură că a procrea reprezenta un dar divin, însă lady Lessing n-are de unde să ştie. * Un deputat din Duma Rusiei (parlament s-ar zice) a spus răspicat: "România există graţie faptului că mii de ostaşi ai noştri au eliberat-o de sub jugul otoman. Cum poate să se întoarcă împotriva celui care a creat-o, care i-a făcut bine? Istoric, Rusia este tatăl Români­ei." Pe la noi şi la evrei numai mama e sigură! * Reci­tesc cu plăcere pagini din "Confesiunile" profesorului de filozofie Henri Wald, om de stânga cu mintea limpe­de: "Oamenii inteligenţi râd de ceilalţi, geniile râd de ele însele/…/Ei bine, poporul român nu este numai un popor foarte glumeţ, căruia îi place grozav anecdota, el are umor, adică are capacitatea de a râde de el însuşi. Este ceea ce spune zicala: haz de hecaz". Mă tem că de necazul actual nu ne mai arde să facem haz. * Apropo, la procesul său – în care a fost condamnat la 7 ani de închisoare -Al. O. Teodoreanu (Păstorel), având ultimul cuvânt, a zis: "Poate îmi permiteţi doar să pun o întrebare: de 50 de ani fac bancuri şi tocmai dumneavoastră v-aţi găsit să mă luaţi în serios". De unde se vede că dintre toţi românii, comuniştii au fost singurii lipsiţi de simţul umorului. * La viaţa mea am făcut multe gafe, dar de una îmi amintesc cu jenă mai mare: a doua ori a treia zi de Sfintele Paşti, am intrat în biroul unei redacţii spunând tradiţionalul "Hristos a înviat!" Nu mi-a răspuns nimeni, doar un ins mai bătrâ­ior a mârâit: "Iar?" Abia plecând am realizat că toţi cei patru redactori din birou erau evrei cu nume ro­mâneşti. * Un belit (vorba lui Marin Preda), cu diplome cumpărate prin străinătate, fiindcă aici n-a fost în stare să-şi ia nici măcar carnet de şofer, scrie fără ruşine că "Transfăgărăşanul şi Canalul Dunăre-Marea Neagră sunt faraonisme inutile" ale lui Ceauşescu şi că "românii sunt proşti, comunismul nefiind o idee bună aplicată prost, ci o idee proastă, imbecil aplicată." Nici nu merită să-i dau numele, fiindcă bănuiesc că asta a urmărit.