Zgomotul produs de DN1 afectează calitatea vieții a peste 32.000 de sibieni. Ce măsuri propune CNAIR

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a pus în consultare publică planurile de acțiune pentru reducerea zgomotului produs de traficul rutier pe sectoarele de drum național cu peste trei milioane de vehicule anual. În județul Sibiu sunt analizate patru tronsoane ale DN1, iar documentele oficiale arată că aproape 33.000 de locuitori și peste 17.000 de locuințe se află în zona de impact a poluării fonice generate de acest drum.

Potrivit documentelor oficiale elaborate pentru CNAIR de către Institutul de Cercetări în Transporturi – INCERTRANS și puse în dezbatere publică până pe 20 iulie, zgomotul produs de traficul de pe DN1 afectează 32.897 de locuitori ai județului Sibiu, care trăiesc la mai puțin de 500 de mbetri de unul dintre cele mai circulate drumuri din România.

Documentele analizează toate sectoarele DN1 din județul Sibiu, care înregistrează un trafic anual de peste trei milioane de vehicule și stabilesc atât amploarea fenomenului, cât și măsurile necesare pentru diminuarea poluării fonice. Soluțiile identificate de responsabilii infrastructurii rutiere vizează instalarea unor bariere fonice și asfalt fonoabsorbant, dar și construirea Autostrăzii Sibiu – Brașov.

Cele patru studii puse în dezbatere publică acoperă aproximativ 53 de kilometri de drum național, de la Arpașu de Jos, până la Cristian. Potrivit cifrelor oficiale, traficul analizat pe întreaga lungime a acestui drum depășește 19,4 milioane de treceri de vehicule pe an, calculate prin însumarea valorilor înregistrate pe fiecare tronson.

Șelimbăr și Cristian au cei mai mulți locuitori afectați de zgomot

Cel mai mare număr de persoane expuse zgomotului generat de traficul auto este înregistrat pe sectorul dintre Veștem, Șelimbăr și intrarea în Municipiul Sibiu. Studiul arată că 15.585 de persoane și 10.100 de locuințe se află în zona de impact a traficului rutier de pe DN1, aproape toate fiind în comuna Șelimbăr, unde sunt contabilizați 15.407 locuitori, în timp ce alte 178 de persoane afectate de zgomot peste limitele admise locuiesc în Municipiului Sibiu. Sectorul analizat are aproape 11 kilometri și este traversat anual, potrivit studiilor CNAIR, de 6.259.020 de vehicule. Acest sector de drum este cel mai aglomerat dintre toate cele analizate în județ.

Al doilea sector ca număr de persoane afectate este cel dintre Sibiu și Cristian. Aici, documentele indică 12.389 de locuitori și 4.650 de locuințe aflate în zona de impact negativ al zgomotului produs de trafic, pe un tronson de aproximativ cinci kilometri, pe care circulă anual 3.526.630 de vehicule.

La acestea se adaugă sectorul dintre Cârța și Veștem, unde sunt identificate 3.996 de persoane și 2.007 locuințe în zona de impact. Aici, cea mai afectată localitate este Avrig, cu 3.310 locuitori expuși zgomotului rutier, urmată de Porumbacu de Jos, cu 655 de persoane. Tronsonul are aproape 29 de kilometri și înregistrează un trafic anual de 4.745.000 de vehicule.

În estul județului, pe tronsonul dintre Arpașu de Jos și Cârța, planul de acțiune al CNAIR indică 927 de locuitori și 361 de locuințe aflate în zona de impact a zgomotului. Sectorul analizat are o lungime de 8,5 kilometri și suportă un trafic anual de 4.918.375 de vehicule. În total, cele patru planuri de acțiune arată că 17.118 locuințe din județul Sibiu se află în zona de impact negativ al zgomotului produs de DN1, ceea ce se traduce printr-o calitate a vieții mai scăzută.

Bariere fonice de aproape opt milioane de lei și o autostradă de peste două miliarde

Singurele investiții concrete prevăzute în prezent în planurile de acțiune vizează sectorul Veștem – Șelimbăr – Sibiu, unde CNAIR propune montarea a trei cordoane de bariere fonice. Acestea ar urma să fie amplasate între kilometrii 297+400 – 297+890, 298+310 – 299+485 și 304+000 – 304+440, valoarea totală a investiției fiind estimată la 7,766 milioane de lei. Implementarea acestor măsuri este prevăzută până la sfârșitul anului 2027, iar finanțarea necesară acetui proiect ar putea proveni din bugetul de stat, fonduri europene sau alte surse de finanțare ale companiei, se arată în documentul aflat în dezbatere publică.

Același document include și o măsură punctuală pentru protejarea elevilor din Veștem, recomandând realizarea unui parteneriat între CNAIR și autoritățile locale pentru izolarea fonică a școlii din localitate.

Cea mai costisitoare măsură propusă nu este însă reprezentată de barierele fonice, ci de Autostrada Sibiu – Brașov, pe tronsonul Boița – Avrig. În evaluarea inclusă în plan, investiția este estimată la aproximativ 2,1 miliarde de lei și este considerată soluția cu cel mai mare impact asupra reducerii zgomotului, prin preluarea unei părți importante din traficul de tranzit care circulă astăzi pe DN1.

Asfalt fonoabsorbant și trafic mai bine organizat

Documentele nu propun doar investiții în infrastructură, ci și o serie de măsuri tehnice și administrative menite să reducă zgomotul, fără lucrări de amploare. Printre acestea se numără utilizarea covoarelor asfaltice cu proprietăți fonoabsorbante pe sectoarele unde condițiile tehnice permit acest lucru. Potrivit studiilor citate în planurile de acțiune al drumarilor, un astfel de asfalt poate reduce nivelul zgomotului cu până la cinci decibeli, în funcție de tipul traficului și de viteza de deplasare a automobilelor.

O altă recomandare vizează îmbunătățirea managementului traficului prin reducerea opririlor, frânărilor și accelerărilor repetate, considerate surse importante de zgomot. Autorii documentelor arată că fluidizarea circulației și adaptarea limitelor de viteză în anumite zone pot contribui la diminuarea poluării fonice. Cu toate acestea, CNAIR menționează că, pe termen lung, dezvoltarea unor drumuri noi și a autostrăzilor rămâne cea mai eficientă metodă de reducere a traficului care traversează localitățile sibiene analizate.

Recomandări pentru autoritățile locale: mai puține locuințe lângă drumurile intens circulate

Pe lângă măsurile tehnice, planurile de acțiune conțin și recomandări privind dezvoltarea urbană. Astfel, autorii documentelor consideră că administrațiile locale ar trebui să utilizeze hărțile strategice de zgomot atunci când elaborează sau actualizează documentațiile de urbanism, astfel încât în zonele unde valorile admise sunt depășite să nu mai fie încurajată construirea de noi locuințe.

În schimb, terenurile afectate de zgomot ar urma să fie orientate către funcțiuni comerciale, administrative sau productive, considerate mai puțin sensibile la poluarea fonică. Totodată, pentru viitoarele investiții în infrastructura rutieră se recomandă ca măsurile de protecție împotriva zgomotului, precum barierele fonice sau alte soluții constructive, să fie prevăzute încă din faza de proiectare, pentru a limita numărul persoanelor expuse în viitor.

Consultare publică până în 20 iulie

Planurile de acțiune sunt supuse consultării publice până în data de 20 iulie, iar persoanele interesate pot transmite observații și propuneri înainte ca documentele să fie aprobate în forma finală. Studiile au fost elaborate de Institutul de Cercetări în Transporturi – INCERTRANS pentru CNAIR, în baza Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, și reprezintă fundamentul viitoarelor măsuri de reducere a poluării fonice pe drumurile naționale cu trafic intens.

Foto: Răzvan NEGRU