Zdruncinaţi sau deraiaţi?

Încerc să uit că odată cu trecerea anilor mă apropii tot mai mult de „Lăcaşul umbrelor”. De, infuzii de melancolie când numărătoarea inversă începe şi anii se tot adună. „Vârsta e un număr”, rahat, pentru că acel număr reflectă, vrei nu vrei, cât de scorojit eşti. Mental poţi trăi cu asta, dar mintal destinu-ţi oferă două variante: sau devii mai înţelept, sau te damblageşti. Eu ies din alternativele puse-n discuţie pentru că în prima nu mă recunosc iar în a doua merg pe mâna lui nevastă-mea, care zice că „nu”, un răspuns ambiguu cu variante de mai rău. Şi după cum ziceam, propun să vedem unde stă înţelepciunea sau damblageala celor implicaţi în evenimentele din arealul Oceano-Pacific unde-mi duc traiul şi-mi mănânc mălaiul.
Latura umană cu toate hachiţele ei bate zic eu opiniile, predictibile de altfel, oferite de politicieni privind înarmarea din zona Pacificului având în prim-plan Statele Unite, Taiwanul şi China, Coreea(N) versus Coreea(S) şi Japonia, sau strădaniile Rusiei de a-şi găsi aliaţi în zonă.
Aş demara cu Noua Zeelandă prezentând o parte din  impardonabilele propuneri ale premierului cu fustă, Jacinda Ardern, către parlament în anul ce a trecut. Domnia sa a constatat că şi vacile din ţară şi nu numai bipezii conaţionali  băşesc cam mult, aşa că a venit cu propunerea ca fermierii, crescători de bovine, să plătească taxe pentru „poluare”. S-au luat ăia cu mâinile de cap întrucât mai ieri, alaltăieri puteai viziona pe toate canalele TV neozeelandeze o reclamă publicitară vizând „acurateţea buteliilor” cu gaz destinate alimentării grătarelor (BBQ). De la curul unei vaci pleca un furtun ce era racordat la un grătar unde unii  prăjeau  nişte carne, numai că bovina trăgea nişte rafale ce înălţau focul precum aruncătoarele de flăcări. „Hoo Deisy, hoo”, striga un neaoş cu glaja de bere-n mână şi pălăria pleoştită pe ochi, vădit nemulţumit de rezultatul strădaniilor sale într-ale preparatelor culinare. Acum că legea împotriva flatulaţiei o fi propusă pentru îngrădirea emisiilor de carbon sau zgomot, sau protecţia împotriva incendiilor, sau toate la un loc, nu ştim… oricum, vestea i-a pus în gardă şi pe oieri, că de, şi ţurcanele neozeelandeze au „scăpări” pe din dos. Noroc că animalele astea nu scot şi fum, că hodiniţii ăştia la minte ar fi în stare să le belească pe toate ca să scape de amenzi. Şi dacă tot am ajuns la fum, contează mai puţin că toate hârburile pe patru roţi, şi nu-s puţine, fumegă mai dihai decât locomotivele alimentate cu cărbune, doar ţigările sunt cele ce poluează atmosfera, aşa că din acest an se va interzice fumatul pe întreg teritoriul neozeelandez pentru cei născuţi după 2009, ăilalţi vor trebui să strângă cureaua, că plăcerea sau mă rog, obişnuinţa costă. Protecţie împotriva cancerului? S-avem pardon, această cruntă boală nu este generată de tabac, spun cercetările din domeniul medical, că-l favorizează acolo unde sistemul imunitar clachează, e cu totul altă poveste. Da-i mai bine să te droghezi, că guvernul îţi dă bilet la farmacie să-ţi iei porţia gratuit, asta ca să-ţi treacă hăbăuceala când te-apucă.
Chiar dac-am scăpat de zdruncinaţii din insule (NZ), la vreo câteva leghe depărtare dai de  Australia, cu alţi hodiniţi la „creere”. N-a trecut bine Crăciunul că au şi apărut pe televiziuni protestatari ce invocă psihologia ca armă privind schimbarea mentalităţii, pentru că până şi tradiţia trebuie reinterpretată şi readaptată. „Moş Crăciun trebuie să fie slab. Ce educaţie dăm copiilor dacă prezentăm un Moş Crăciun dolofan? Cum luptăm împotriva obezităţii?” Şi dă-i pe tema asta cu seriozitate îndoielnică 
de-ţi vine să sorcoveşti cu parul. Militanţii sunt numai  purtătoare de fustă ce arată de departe că sunt pregătite pentru a atinge perfecţiunea fizică, rotunjoare de la cap până-n picioare, fără gât, cu dosul mare. E de neînţeles cum „duamnele” astea furajate, cu trunchiul mai gros decât Stejarul lui Ştefan cel Mare, au tupeul de a da lecţii privind o înfăţişare.  Dacă mai luăm în calcul şi rumoarea ce se amplifică de la an la an, „De ce Moş Crăciun e alb şi nu-i negru”, ne luăm cu mâinile de cap.
Pe egalitatea de gen 
s-a tot bătut monedă anul trecut. S-au dorit mai multe femei în parlamentele australiene (că-s şapte plus unu state), mai multe femei în funcţii de conducere ale unor instituţii guvernamentale, mai multe femei…, de parcă n-ar fi destul de vocale şi aşa. Nu sunt misogin, din contră, dar când le vedem pe unele care duc „egalitatea” dincolo de limite ne ia cu fiori. Atunci când un bărbat deschide o uşă în faţa unei femei lăsând-o să treacă înaintea sa, se aşteaptă măcar la un „mulţumesc”, sau chiar să-i fie ignorat gestul, dar nicidecum la o ripostă publică de neacceptare, ţopârlănie pe scările parlamentului. „Egalitate înseamnă că ne putem deschide uşa şi singure, chiar şi atunci când suntem însoţite”. Să dai în bâlbâială, nu altceva. A refuza din start politeţea dă mult de gândit, dar dacă vii de la coada vacii iar educaţia precară mai are şi lacune pliate pe conjunctură, ai o scuză???   
Decenţa, comportamentul sunt „atribute” rare împinse uneori la groapa de gunoi prin chiar unele emisiuni de televiziune care au explodat în 2022: „Big Brothers”, „Married At First Sight”, „Love Island”, „Bacelor”, „Bacelorette”… unde muieri în călduri convieţuiesc cu nişte naşparlii o perioadă de timp (două, trei luni prin locaţii de cinci stele). 
N-am fost şi nu sunt ascet, păcatele mele, şi nu-i critic pe cei ce se dau în stambă pe ecran, sub acoperământul legal al „experţilor” care-i cuplează „ştiinţific” pentru coabitare analizând chipuri din poze şi dând acceptul în urma unui sumar interviu cu protipendanţii luaţi în calcul,  unde fiecare face declaraţii înduioşătoare. N-ar trebui să intrige pe nimeni faptul că unele dintre participante au creier cât nuca, dar sunt „ambientale” şi astfel ajung să fie promovate  ca vedete. Da’ circu-i circ, cortina cade la sfârşit, iar protagoniştii pleacă (ne)împăcaţi privind „(ne)potrivirea de caracter.”
Pe lângă picanteriile de care se fac vinovaţi cei ce conduc audiovizualul australian ar fi nedrept să nu pomenesc şi de reversul medaliei: sport, muzică, divertisment, informaţii de tot felul care au culminat în programe de excelenţă prezentate de Crăciun şi Anul Nou. Concertele cu superstaruri au adunat zeci de mii de oameni la un loc. Aş adăuga şi paradele ce-au avut loc în toate oraşele, cu participare a  sute de mii de familii cu copii, fericiţi a fi parte a grandioaselor Sărbători.  
Noi, românii din Australia, mai tragem cu ochiul pe la TVR International care a ţinut-o de Sărbători tot într-o veselie numai cu muzică populară, cu  „espremarea” corectă a limbii române de către „iexegeţii” prezenţi pe canalul TVR Moldova, cu lecţii de bucătărie aplicată,  cu lecţii pentru agricultură, cu îndrumări în economie în care „excelăm” ca nimeni alţii!?  
Până la veşti mai bune, vă urez fără rezerve La Mulţi Ani, dragi prieteni, şi vă doresc ca pe întreg parcursul acestui Nou An să aveţi o sănătate de fier, să fiţi binecuvântaţi cu cât mai multe bucurii, iar inimile să vă fie larg deschise spre  iubire şi înţelegere.