Virtuțile Cardinalului Iuliu Hossu, dincolo de granițele religiei, la Biblioteca ASTRA

Printre manifestările dedicate acestui, includem și simpozionul organizat de Asociațiunea ASTRA-Despărțământul Sibiu și Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, în parteneriat cu Arhieparia Greco-Catolică de Alba-Iulia și Făgăraș, Consiliul Județean Sibiu și Protopopiatul Greco-Catolic Sibiu. Manifestarea (onorată de oameni de cultură, teologi, istorici și membri ai comunității) a reaprins lumina memoriei colective,  dar și a recunoștinței. Lucrările din Sala Festivă a Bibliotecii ASTRA au fost deschise de istoricul PhD Răzvan Pop, Directorul Bibliotecii Astra, care apelând la repere biografice a reiterat implicit rezistenței Cardinalului împotriva opresiunii comuniste, poziție ce a inspirat generațiile prezente și viitoare.

Trei momente cruciale

Preotul Prof.univ. Constantin Necula, președintele despărțămintelor Asociațiunii ASTRA din România și Republica Moldova, Preasfințitul Cristian Dumitru Crișan – Episcop Auxiliar al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș precum și Alexiu Tatu, președintele Despărțământului sibian ASTRA au devoalat figura fascinantă a celui care a rămas reperul istoriei naționale din secolului XX. În plus asistența a fost îndemnată să descopere modelul uman oferit de Cardinalul Hossu cel care și-a legat destinul de poporul român. Au fost făcute referiri și la momente cruciale din viața celui comemorat. Primul ne situează în perioada tristă a Holocaustului, atunci când evreii erau urmăriți, arestați și deportați, pentru a fi omorâți. În acele vremuri atât de tulburi, când rațiunea multora era orbită de ideologii inumane iar curajul era asaltat de frică și de resemnare, episcopul Iuliu Hossu a depășit frontierele confesionale, etnice și politice reacționând public pentru salvarea evreilor; Al doilea moment, din timpul ocupației Transilvaniei, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a rămas la Cluj a reacționat la intenția autorităților de a închide Catedralei ortodoxe. La finalul Sfintei Liturghii i-a invitat pe credincioșii săi să treacă și pe la Catedrala ortodoxă pentru a fi solidari cu suferința confraților, fiindu-le alături în mod concret; Al treilea din perioada prigoanei comuniste,  reflectă presiunile ateilor și structurilor de represiune a regimului comunist, care îl presau să se lepede de credința lui, perioadă din care a rămas celebra expresie: „credința noastră este viața noastră”. Mai mult în plină prigoană comunistă a avut curajul de a rosti în biserică următoarele: „Celor ce ne-au sugrumat biserica dă-le pocăință, că mare fărădelege au săvârșit. (…) Dumnezeu preamilostivul să îi ierte. Eu, după cuvântul Tău preasfânt, îi iert pe toți și cerșesc iertare de la tine, Preamilostive Doamne, pentru toți. Dă-le Doamne, iertare și dreaptă pocăință!”.

Beatificarea

Virtutea eroică și martiriului au impresionat Biserica Catolică care avea să deruleze un amplu proces de canonizare, penultima etapă înainte de a fi declarat Sfânt. Procesul de beatificare a inclus și alți episcopi greco-catolici români martiri, un demers început oficial după căderea regimului comunist în România, când Biserica Greco-Catolică a putut să strângă mărturii și dovezi despre suferințele episcopilor persecutați. Ulterior Congregația pentru Cauzele Sfinților la Vatican a deliberat arătând că episcopii au murit „în faimă de martiri”, păstrând credința în Biserica Catolică. Martiriul lui Iuliu Hossu și a episcopii români a fost recunoscut prin decretul papal ,,Breve di Beatificazione” și prin  procesul de beatificare. Acest moment a fost celebrat de Papa Francisc pe Câmpia Libertății din Blaj, în 2 iunie 2019. Moaștele lui Iuliu Hossu au fost depuse în mai multe altare, în țară și chiar peste hotare. La finele simpozionului putem conchide că dezbaterile au fost juste și perfecte fiind ”o lecție de istorie vie, o pledoarie pentru redescoperirea rădăcinilor spirituale ale poporului român dar și un omagiu adus unei personalități care și-a pus întreaga viață în slujba adevărului și a iluminării românilor”.