Imediat după Bobotează, de Sfântul Ioan, la Tălmăcel se sărbătorește „Udatul Ionilor”.  În fiecare an, cei ce poartă prenumele Ioan, Ioana ori derivatele acestora sunt „botezați” în apa pârâului ce străbate satul, indiferent de cât de frig e afară. Anul acesta, vremea blândă, cu temperaturi pozitive, i-a cruțat pe protagoniști de neplăcerile unui „botez” geros. 

Pe vremuri, când temperaturile erau negative, era nevoie să fie spartă gheața care se forma la suprafața apei, dar iarna cu temperaturi de primăvară din acest an a simplificat lucrurile. Cu toate acestea, cei din Tălmăcel spun că niciodată nimeni nu a răcit după ce a fost „botezat” în apa pârâului din localitate.  „E un vaccin natural botezul din satul nostru”, a spus, sâmbătă, unul dintre tinerii care au participat la procesiune. Și în acest an, „botezul Ionilor” de la Tălmăcel a strâns, la un loc, numeroși participanți, localnici și turiști, evenimentul devenind, în timp un brand cultural local. 

Cum se desfășoară botezul Ionilor

Pregătirile încep de dimineață, pentru ca totul să decurgă ca la carte. Potrivit reprezentanților CJCPCT „Cindrelul – Junii” Sibiu, evenimentul e unul ce presupune mobilizarea întregii comunități.

„Pregătirile încep dis-de-dimineaţă, puncte centrale fiind gospodăriile unde se împodobesc caii și carulalegoric, tras de boi. Doi brazi sunt așezați pe car și pe oiştea acestuia, fiind împodobiți cu covoare ţesute, „culmi” lungi de 5-6 metri, feţe de masă și macrameuri lucrate de femei; la final, pe aceste „hăiciugi” se pun sorcove și icoane. În paralel, sunt pregătiți caii, cu chindeauă, faţă de masă, batiste de mire, sorcove, cu busuioc și tricolor. Fete și feciori îmbracă haineromânești, iar călărașii poartă „beata”, aşezată de-a curmezişul peste piept. 

La orele amiezii, tineri și vârstnici pornesc în alai spre pârâul ce străbate satul. Procesiunea este deschisă de primarii cetelor, care duc steagul împodobit cu sorcovă, urmați fiind de feciorii călări, de carul alegoric și de „belehoi”, un atelaj format din doi măgăruşi ce trag după ei o roată de car, pe care se găsesc două păpuşi din paie. Cântecul „Frunzuliţă verde, verde de stejar” este interpretat pe tot parcursul drumului de ceata de feciori şi fete. 

La pârâu, toți cei care poartă numele Ioan sunt luaţi pe braţe de doi sau trei feciori, sunt scufundaţi cu picioarele în apă, pentru a avea un an bun, apoi sunt cinstiți cu colaci şi o gură de vin sau de rachiu. După ce Ionii şi-au primit botezul, pe Uliţa Mare, se încinge jocul, cu sârbe, învârtite, haţegane, jiene și hore. 

Începuturile practicării acestui obicei nu sunt cunoscute cu exactitate: sunt oameni care povestesc că ar fi strâns legat de Marea Unire de la 1918, alţii spun că ar fi legat de construirea bisericii din sat, în secolul al XVIII-lea” se arată într-o postare pe pagina de facebook a Centrului Creaţiei Junii Sibiu.

D.B.

Sursa foto: Facebook.Centrul Creației Junii Sibiu