Un universitar sibian trage semnalul de alarmă: schimbările climatice și dezvoltarea economică pot afecta patrimoniul construit

După ce a fost invitat la cea de-a XI-a Conferință Arheologică Națională organizată de Institutul de Arheologie al Academiei Române – Filiala Iași, unde a fost abordată tema „Cercetarea arheologică românească între performanță și austeritate”, un eveniment prestigios în cadrul căruia au fost susținute prezentările unor participanți de la diverse instituții de cercetare, universitare și muzeale din România și Republica Moldova, precum și experți internaționali din Austria, Germania, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Ucraina, prof.univ.dr.habil. Ioan Marian Țiplic încheie anul cu o performanță de toată lauda, anume cu un Workshop focusat pe Arheologie, Istorie și Informatică și cu o tematică pe măsura ”Relații interetnice în Transilvania. Interferențe istorice, culturale și religioase”. Performanța științifică, cu ecou și peste hotare, o consemnăm în cadrul ”Conferinței RIT2024/ArhIn 2024” organizată la Daneş de grupul de lucru din cadrul proiectului ArhIn/ULBS, coordonat chiar de prof.univ.dr.habil. Ioan Marian Țiplic. Universitarul sibian avut parte de o colaborare benefică cu Asociația “Breslele Sighişorene" iar parteneri i-au fost Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca şi Muzeul de Istorie, Sighişoara.

Rețeta succesului

L-am rugat pe coordonatorul de programe academice să ne spună care ar fi secretul impactului internațional generat de acest eveniment care reunește experți de elită. Prof.univ.dr.habil. Ioan Marian Țiplic consideră că ”Manifestarea științifică a început bine încă cu prima ediție (n.n. derulată în 2012) când ne-am propus să dezvoltăm o platformă de dialog pentru și între specialiști profilați pe cercetarea patrimoniului și societatea civilă, reprezentată de persoane membre în organizații non-guvernamentale ce sunt implicate în conservarea și promovarea patrimoniului cultural, implicit reprezentanți ai autorităților publice locale sau pur și simplu iubitori ai patrimoniului. Cum acest obiectiv a fost asumat cu brio în cadrul proiectului Arheologie, istorie și informatică (ArhIn) – finanțat de UEFISCDI în perioada 2011-2016, era firesc ca el să aibă continuitate în nota perfomanțelor pe care le regăsim și în prezent în cadrul proiectul ArhIn Lab – finanțat în cadrul ULBS, prin fondul Hasso Plattner (2023-2025). Potrivit coordonatorului reușita de până acum rezidă și din sprijinul oferit de Asociația ”Breslele Sighișorene”, care a devenit un partener responsabil implicat în menținerea locului de desfășurare a manifestării științifice, anume în localitatea Daneș ( Domeniu lui Dracula). Ulterior s-au alăturat ca parteneri în organizare Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, Centrul de Studii Transilvane din Cluj Napoca (ambele aflate în subordinea Academiei Române) și Muzeul de Istorie din Sighișoara, un aspect care a contat pentru ridicarea ștachetei și implicit a prestanței și reputației acestei conferințe internaționale.Trebuie să menționez că tematica prelegerilor a fost diversă de-a lungul celor 11 ediții desfășurate până în prezent, pornind de la problematici ale patrimoniului arheologic preistoric, antic, medieval și premodern, atingând și probleme legate de dialog interconfesional, relații interetnice și până la probleme de istorie europeană. Mai mult, am reușit ca tematicile propuse să acopere areale geografice largi circumscrise statelor de astăzi Croația, Ungaria, România, Bulgaria, Moldova”.

Perspective line ori înnourate

Concluziile trase, după acest șir de conferințe științifice de nivel academic, sunt interesante dar și alarmante într-o anumită măsură: ”Problematica conservării patrimoniului și a promovării acestuia este una deosebit de actuală în contextul discuțiilor privind schimbările climatice care afectează și vor afecta într-o măsură tot mai mare existența, mai ales a patrimoniului construit. Un alt factor cu impact asupra patrimoniului este dezvoltarea economică accelerată care atrage dezvoltarea unor proiecte mari de infrastructură și a zonelor de locuire care au dus la descoperirea a sute de situri arheologice și zeci de mii de piese încadrabile în patrimoniul cultural. Toate acestea impun noi abordări în ceea ce privește managementul patrimoniului care necesită educarea publicului și implicarea întregii societăți civile pentru a proteja și transmite către generațiile viitoare în bune condiții patrimoniul pe care îl deținem,” a conchis universitarul sibian.