Un nou incunabul expus la Muzeul Brukenthal

Început în  februarie 2024, proiectul de expunere și de promovare a incunabulelor Brukenthal continuă. Proiectul demarat de managerul instituției, Alexandru Constantin Chituță, este unic în sfera culturală românească. Alexandru Munteanu, responsabilul proiectului a optat în luna aprilie să prezinte "Elementele geometriei" de Euclid, realizat la Veneția, 1482.

"Nu există un drum regal spre geometrie", i-a răspuns Euclid (matematician grec, c.330-c.270 î.e.n.) lui Ptolemeu I, faraon al Egiptului, când acesta din urmă, având dificultăți cu înțelegerea acestei științe, l-a întrebat pe matematician dacă există o metodă mai ușoară de a învăța geometria. 
Chiar dacă se pare că nu există un astfel de „drum regal” spre geometrie, recompensele stăpânirii acestei științe în profunzimile ei au însemnat pentru antici și generațiile care au urmat, înainte de toate, ordine. Într-o natură în mare parte încă neînțeleasă pe vremea „bătrânului blând și amabil” – cum mai era descris matematicianul grec – Euclid a formulat morfologii și relații repetitive, inteligibile, între diferitele părți abstracte ale acesteia. Rezultatul a constat în redactarea Elementelor geometriei, un tratat matematic divizat în treisprezece cărți (părți), dintre care primele șase stau la baza învățării acestei științe și astăzi.
Geometria euclidiană a închis cercul cunoașterii matematice deschis de filosofi și matematicieni precum Thales, Pitagora, Hipocrate din Chios, Eudoxus din Knidos ș.a. El, Euclid, i-a oferit acestei științe coeziunea care-i lipsea și, desigur, instrumente conceptuale (natura numerelor, forme geometrice, postulate etc.) cu care a funcționat aproape nestingherit până târziu în prima parte a secolului al XIX-lea. Atunci, pentru prima dată după mai bine de două milenii, un alt drum către o geometrie nouă, neeuclidiană (hiperbolică, absolută), avea să fie descoperit, trasat și dezvoltat de matematicieni precum Carl Friedrich Gauss (1777-1855), Nikolai Ivanovici Lobacevski (1792-1856), Janos Bolyai (1802-1860) ș.a. 
În aceste condiții, nu este de mirare că "Elementele geometriei" de Euclid se numără printre cele mai copiate, editate și utilizate texte din istorie, după Biblie. Manuscrisele medievale, incunabulele, nu mai vorbim despre cărțile apărute după anul 1500 ce conțin opera sa sunt dovezi ale solidității geometriei euclidiene, care a trecut poate cel mai dificil test dintre toate, cel al timpului, al progresului științific.

Samuel von Brukenthal avea în biblioteca lui peste 10 ediții cu operele matematicianului grec, câteva dintre ele menționate în dicționarele de cărți rare și prețioase din secolul al XVIII-lea. Printre acestea se numără Opera omnia (Opere complete) în mult apreciata ediție Oxford 1703, dar și altele apărute la Basel (1537, 1546, 1550), Paris (1557), Londra (1678), Amsterdam (1725) și, cea mai veche dintre ele, ediția princeps a Elementa geometriae apărută la Veneția în 1482. 

Aceasta din urmă a fost tipărită de Erhard Ratdolt și are la bază traducerea din arabă în latină a Elementelor făcută în secolul al XIII-lea de matematicianul Johannes Campanus/Campanus din Novara (1220-1296), un apropiat al papilor Urban al IV-lea, Nicolae al IV-lea și Bonifaciu al VIII-lea. Samuel von Brukenthal a intrat în posesia acestei ediții deosebite după anul 1780.

Exemplarul de la Sibiu, în semilegătură din piele, de 22.5 x 30 cm, impresionează atât prin vechimea și importanța ediției în istoria cărții, cât și prin frumusețea inițialelor florentine ce îi ornamentează paginile, dar și prin eleganța cu care sunt așezate în pagină textul și numeroasele figuri geometrice aferente.

Euclid, Elementele geometriei (Veneția, 1482) va putea fi admirată la etajul al doilea din palatul Brukenthal din Piața Mare, în intervalul 10 aprilie – 8 mai a.c.