Deşi a fost scriitor, filolog, om politic important în epocă, membru fondator şi primul preşedinte al Academiei Române, istoric, diplomat, traducător etc., rar mai este amintit Ion Heliade Rădulescu (1802-1872), perso­nalitate marcantă în epocă. A fost elevul lui Gh. Lazăr, căruia i-a urmat la conducerea Şcolii de la "Sf. Sava". În schimb, au rămas peste timp cuvintele sale de îndemn pentru cei cu înclinaţii literare: "Scrieţi, băieţi, numai scrieţi!" Nici gazetarii nu-l pomenesc, deşi a fost fondatorul primului ziar apărut în Ţara Românească, la 8/20 aprilie 1829, având ca motto: "Urăsc tirania şi mi-e frică de anarhie". Astăzi pare desuet, dar nu e, pentru cine înţelege că a fost un vizionar, un precursor în atâtea domenii. (Poemul Zburătorul este naiv: "Vezi, mamă, ce mă doare şi pieptul mi se bate/Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc;/Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate/Îmi ard buzele, mamă, obrajii-mi se pălesc!" Poezia română modernă începea să se nască, după atâtea turcisme şi grecisme.) n Scenograful Dragoş Buhagiar (n. 1965, Brăila) a fost ales preşedinte al UNITER în locul răposatului Ion Caramitru. După aromânul Caramitru, a ajuns în fruntea artiştilor Buhagiar: "Bunicul era de origine malteză, iar bunica era grecoaică. Au ajuns la Galaţi, au stat o vreme pe la Sulina, apoi s-au stabilit la Brăila. Erau de viţă nobilă şi se comportau ca atare. Ceilalţi bunici locuiau în cartierul Chercea, un fel de mahala, erau oameni cu venituri mai mici, cu casa pe pământ. Copilăria mea a pendulat între aceste extreme (…)" Văzându-l, aş fi putut paria că e ţigan din Brăiliţa. Şi aş fi pierdut! n O doamnă firoscoasă mă întreba de ce dau o groază de bani pe abonamentul la revista Paris Match, când pot să o citesc pe internet gratis. N-am vrut să fiu mojic (cum sunt de multe ori) şi i-am răspuns că marea şi una dintre puţinele plăceri care mi-au mai rămas este să cumpăr cărţi, reviste şi să le simt, nu doar să le parcurg. Internetul îl folosesc pe post de dicţionar, când mi-e lene să umblu la dicţionarele şi enciclopediile din bibliotecă. n Prin atenţia şi importanţa pe care le dau unui conflict local, cum este cel dintre Rusia şi Ucraina, unii parcă ar dori să-l transforme într-un război mondial şi, dacă se poate, să fie şi nuclear. E plină lumea de cretini. n Man Ray (1890-1976), pe adevăratul nume Michael Radnitzky, evreu, american, fotograf, regizor de film, artist plastic, între altele, în 1924, a pozat-o pe iubita sa, Kiki, cu spatele gol, desenând două cheia sol şi intitulând-o "Le violon d'Ingres". Poza, alb-negru, a devenit celebră. În prezent se află la muzeul J. Paul Getty din Los Angeles, iar în această lună va fi scoasă la licitaţie, estimările speciliştilor fiind între 5 şi 7 milioa­ne de dolari preţ de vânzare. E vorba de originalul din 1924, nu orice reproducere. Chiar şi aşa, mi se pare cam exagerat, deşi, cei mai mulţi milionari n-au prea multă minte, aşa că… n În timpul studenţiei, la materia numită Pedagogie, am învăţat că, în formarea personalităţii, există trei factori determinanţi: ereditatea, mediul şi educaţia. În timp, m-am convins că mai există un factor indefinit: doi băieţi, având aceiaşi părinţi, trăind în acelaşi mediu, primind aceeaşi educaţie, unul a devenit medic renumit, celălalt, un lucru slab, beţiv, neîmplinit personal şi social.