Tulburările nevăzute ale sibienilor: anual, sute de cazuri noi de depresie. Radiografia fenomenului în județul Sibiu

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Depresia nu este însă întotdeauna vizibilă. De multe ori, ea se ascunde în spatele unor aparențe normale, chiar al unor zâmbete, fără să lase urme evidente la suprafață. În spatele unei imagini „în regulă” se pot ascunde, de fapt, frământări profunde și suferințe greu de observat din exterior.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, un copil sau adolescent din șapte, cu vârste între 0 și 19 ani, trăiește cu o tulburare de sănătate mintală. În România, situația este și mai îngrijorătoare. Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că în anul 2022 au fost înregistrate 982 de cazuri noi de episod depresiv în rândul persoanelor cu vârste între 0 și 19 ani, incidența fiind de 23,7%. Un alt semnal de alarmă vine din partea UNICEF: aproximativ 33% dintre adolescenții români cu vârste între 11 și 15 ani spun că se simt triști de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu o medie de doar 13% în alte țări incluse într-un studiu internațional.

Evoluție îngrijorătoare a cazurilor în județul Sibiu

La nivelul județului Sibiu, datele colectate de Institutul Național de Sănătate Publică arată o evoluție fluctuantă, dar îngrijorătoare a cazurilor de depresie în rândul tinerilor. În 2020 au fost înregistrate 207 cazuri noi de depresie, dintre care 4 la categoria de vârstă 5–19 ani. În 2021, numărul total a fost de 156 de cazuri, cu un singur caz în rândul tinerilor.

În 2022 se observă o creștere semnificativă, cu 443 de cazuri noi, dintre care 10 la categoria 5–19 ani. Trendul continuă cu 247 de cazuri în 2023 (6 în rândul tinerilor), iar în 2024 se ajunge la 448 de cazuri, dintre care 29 în rândul copiilor și adolescenților.

O parte dintre pacienți aleg să se adreseze cabinetelor private de psihologie sau psihiatrie, ceea ce înseamnă că numărul real al cazurilor de depresie ar putea fi semnificativ mai mare decât cel raportat oficial.

La solicitarea Tribunei, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu a transmis statistici care arată evoluția cazurilor de depresie în rândul tinerilor, înregistrate în cadrul instituției.

Dacă în 2021 erau înregistrate 238 de cazuri, numărul acestora a crescut până la 327 în 2024. În 2025 se observă o ușoară scădere, fiind raportate 293 de cazuri, însă nivelul rămâne ridicat și confirmă amploarea fenomenului.

,,Creșterea depresiei la copii și adolescenți reflectă schimbările mediului în care cresc: influența rețelelor sociale asupra stimei de sine, presiunea performanței și reducerea timpului pentru echilibrul emoțional. La acestea se adaugă schimbările din familie și impactul pandemiei, care au accentuat izolarea. În același timp, există mai multă deschidere și o recunoaștere mai bună a problemelor de sănătate mintală. Direcția esențială rămâne prevenția: educație emoțională, sprijin pentru părinți, utilizare echilibrată a mediului digital și intervenție precoce”, explică doctorul Marius-Gabriel Decean, medic primar psihiatrie pediatrică în cadrul spitalului.

Viața perfectă care nu există

Printre cauzele creșterii numărului de cazuri se numără și influența rețelelor sociale. Tot mai mulți copii au acces la platforme precum Instagram, TikTok sau Facebook, unde sunt promovate imagini care, de multe ori, nu corespund realității, de la ideea unei vieți perfecte până la standarde nerealiste despre cum ar trebui să arătăm sau să ne comportăm.

,,Rețelele sociale influențează semnificativ apariția depresiei la adolescenți, dar nu sunt o cauză unică, ci mai degrabă un factor care amplifică vulnerabilitățile existente. În această perioadă de dezvoltare, tinerii sunt foarte sensibili la comparație și validare socială. Expunerea la imagini idealizate, presiunea like-urilor și riscul de cyberbullying, pot afecta stima de sine și pot favoriza anxietatea și simptomele depresive. În plus, utilizarea excesivă înlocuiește somnul, mișcarea și relațiile reale. Pe scurt, problema nu este existența rețelelor sociale, ci modul în care sunt folosite. Educația și echilibrul sunt esențiale pentru a reduce riscurile”, precizează medicul.

Comparația cu imagini nerealiste devine standard

Într-o etapă în care identitatea este în formare, această comparație poate genera sentimentul că nu sunt „suficient de buni”, ceea ce duce la scăderea stimei de sine, anxietate și, în timp, la apariția simptomelor depresive. De asemenea, validarea prin like-uri și comentarii poate crea o dependență de aprobarea externă, în detrimentul unei valori personale stabile.

Specialistul sibian subliniază că nu conținutul în sine reprezintă principala problemă, ci modul în care acesta este interpretat. În acest context, educația media și dezvoltarea unei stime de sine bazate pe repere interne devin esențiale: ,,Există semne relativ clare că un copil este afectat negativ de social media, în special schimbări de comportament și dispoziție. Cele mai frecvente sunt scăderea stimei de sine, comparația constantă, iritabilitatea sau tristețea după utilizare și nevoia excesivă de validare. Se pot adăuga retragerea socială, afectarea somnului și scăderea performanței școlare. În concluzie, nu este un singur semn, ci un tipar de schimbări care indică afectarea echilibrului emoțional”.

Cheia este echilibrul, nu interzicerea rețelelor sociale

,,Protecția vine din echilibru, comunicare și implicare constantă, nu din control rigid. Concret, părinții pot începe prin a stabili reguli clare legate de timpul petrecut online și mai ales de momentele fără ecrane (de exemplu, seara sau la masă). La fel de important este dialogul deschis: copilul trebuie să simtă că poate vorbi despre ce vede online, fără teamă de judecată. Un alt aspect esențial este educația media – explicarea faptului că ceea ce apare online este adesea selectat și editat, nu reflectă realitatea. În paralel, părinții ar trebui să încurajeze activități offline care susțin stima de sine: sport, hobby-uri, relații reale. Nu în ultimul rând, exemplul personal contează foarte mult. Modul în care părinții își folosesc propriile dispozitive influențează direct comportamentul copiilor”, adaugă medicul.

Sprijin pentru tineri în fața presiunii

Soluțiile pentru gestionarea presiunii sociale și emoționale în rândul tinerilor țin, în primul rând, de dezvoltarea unor resurse emoționale sănătoase. Adolescenții au nevoie de educație emoțională, care să îi ajute să își înțeleagă și să își gestioneze emoțiile, dar și să își construiască o stimă de sine stabilă, independentă de validarea externă.

La fel de important este ca tinerii să aibă spații sigure de exprimare, în familie, la școală sau în cadrul consilierii, unde să poată vorbi deschis despre presiunile cu care se confruntă. Activitățile precum sportul, hobby-urile și relațiile reale contribuie, de asemenea, la menținerea echilibrului emoțional.

Specialiștii avertizează că ignorarea acestor semnale poate duce la agravarea problemelor și la instalarea depresiei clinice, cu efecte directe asupra vieții de zi cu zi. Scăderea performanței școlare, izolarea socială sau, în cazuri grave, comportamentele de auto-vătămare și ideile suicidare sunt doar câteva dintre consecințele posibile.

Pe termen lung, impactul asupra dezvoltării emoționale poate fi profund. De aceea, intervenția timpurie și sprijinul constant rămân esențiale pentru a preveni evoluții grave și pentru a oferi tinerilor șansa unui echilibru real.

Problemele continuă și la vârsta adultă

Problemele de sănătate mintală nu îi afectează însă doar pe minori, ci și pe tineri și adulți. Un sondaj realizat la nivel național de INSCOP Research arată că, în ultimele 12 luni, 45% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani s-au confruntat cu cel puțin o problemă de natură emoțională sau mintală, precum stres intens, anxietate, depresie sau atacuri de panică.

În rândul celor cu vârste între 25 și 35 de ani, procentul rămâne ridicat, ajungând la 37%, ceea ce indică faptul că dificultățile emoționale persistă și dincolo de perioada adolescenței. Datele mai arată și o diferență de gen: femeile sunt mai afectate, 47% dintre acestea declarând că s-au confruntat cu astfel de probleme, comparativ cu bărbații.

Foto: Pexels.ro