Deschiderea dezbaterii a revenit primarului Astrid Fodor, care a ținut să precizeze că elaborarea acestui important instrument al dezvoltării municipiului este asigurată prin finanțarea din fonduri ale Uniunii Europene, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, fiind un concurs de soluții câștigat de asocierea S.C. Daedalus Proiect Sibiu – Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu prin Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză și Consulting București și S.C. Intergraph Computer Services SRL, managerul principal al proiectului fiind arh. Alexandru Cristian. Din prezentarea doamnei primar, am cunoscut și echipa primăriei răspunzătoare de realizarea „CONSTITUȚIEI DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE” a reședinței de județ, o lucrare care va influența întregul viitor al sibienilor pentru următoarele decenii. Liderul de proiect – din partea Primăriei Sibiu – este secretarul general, Dorin Nistor, juristul care, din martie 2007, a condus dezvoltarea exponențială a Sibiului printr-un adevărat hățiș de reforme administrative, domnia sa fiind și adevăratul factor responsabil de legalitatea organizării și reformei continue a structurilor municipale.

Toți cititorii Tribunei cunosc faptul că prima consultare publică a fost cu arhitecții și urbaniștii activi sibieni, inclusiv cu specialiștii în domeniu, în data de 6 martie! Și totuși aceasta nu justifică faptul că la această a doua dezbatere (și nu ultima) se pot consemna mari absenți ai manifestării; pe care mă așteptam să-i văd prezenți în imensa sală de la etajul III al Stadionului Municipal, pe arhitectul șef al municipiului Sibiu, doamna Ioana Urdea, dar și reprezentanții Consiliului Județean Sibiu, ai Direcției Arhitect Șef (amenajarea teritoriului, urbanism, autorizări, dezvoltare durabilă) ai județului Sibiu – prezența arhitectei șefe Argentina Lapoși-Oana fiind oportună și necesară prin prisma multiplelor conexiuni pe care le are municipiul Sibiu și întreaga regiune de sud a județului, așa zisa zonă metropolitană fiind într-o fază incipientă de dezvoltare și interconectare, municipiul Sibiu trebuind să-și exercite rolul de pol urban de dezvoltare pentru întreaga zonă. Nu întâmplător, pe site-ul web al județului Sibiu, regăsim o prezentare sintetică foarte grăitoare: «Sibiul este un municipiu dinamic, împletind competitivitatea economică în industriile de vârf și în special în industria producătoare de componente auto, cu turismul cultural și faima de a fi reușit să conserve și să renască istoria sa milenară. În jurul vechiului oraș medieval se află cartiere noi și moderne de locuire, zone și parcuri industriale, uzine și centre de cercetare, care arată că o politică publică inteligentă poate asigura conviețuirea durabilă dintre un patrimoniu istoric inestimabil, fericit conservat, și o economie modernă și competitivă. Pol urban semnificativ, municipiul Sibiu oferă un excelent raport investiție-profit și este atractiv pentru tineri din întreaga țară care vin aici fie pentru studii academice la Universitatea Lucian Blaga, Universitatea Româno-Germană sau la Academia Forțelor Terestre, fie direct pentru a se angaja în una din cele peste 7300 de companii active în oraș. Sibiul este în România singura destinație Michelin de 3 stele și cea mai căutată destinație de city break». Misiunea de moderator al dezbaterii i-a revenit arh. Alexandru Cristian, reprezentantul firmei sibiene SC Daedalus Proiect SRL (înființată în 2008) și care are o misiune foarte grea în acest proces de actualizare al PUG Sibiu. Cu un număr mediu de 6 angajați (în 2023), arh. Alexandru Cristian a prezentat succint, condensat și în termeni de specialitate principalele documente ale PUG 2021-2024, actualizarea documentației fiind demarată începând în urmă cu trei ani, de la data câștigării concursului. O bună parte din cei prezenți au înțeles perfect documentația prezentată cu teoriile noilor centre de cartier, simplificarea zonelor funcționale, noua viziune a PUG 2024 fiind marcată de o «dezvoltare concentrică spațială cu proprietăți diferite: cele 4 inele din jurul centrului și prevederea de legături radiale între inele; dezvoltarea de centre subsidiare centrului orașului pentru a ușura presiunea pe centrul vechi și pentru a ajuta la pietonalizarea zonei centrale; implicare public – privat în încurajarea dezvoltării acestor centre; mixitate funcțională sporită în zonele de locuințe din apropierea zonei centrale; realizarea de inele de circulație concentrice (auto, tren/ tramvai, biciclete) și în special depășirea barierelor fizice (ape, căi ferate) pentru relaxarea presiunii auto din zona centrală (centura sud, legături rutiere în zona nord); necesitatea realizării ulterioare a Planului Urbanistic pentru Zone Construite Protejate (PUZCP) și a unei strategii de parteneriat public-privat pentru centru; zonificarea și reglementarea cu accent pe flexibilitatea prevederilor PUG-ului; măsuri compensatorii/ de încurajare privind suprafețele necesare dezvoltării de utilități în zonele de urbanizare – spor rezonabil de indicatori în condițiile cedării de terenuri private cu acest scop; etapizarea și corelarea investițiilor publice și a exproprierilor necesare – străzi, parcuri, alte echipamente publice; conectarea și corelarea direcțiilor de dezvoltare cu localitățile vecine – eforturi de identificare și soluționare a problemelor de infrastructură comună; rețea de turism cultural/ sportive în Sibiu și centrele istorice ale localităților învecinate; încurajarea dezvoltării rezidențiale colective în nord, nord-vest, dar având în Vedere o mixitate funcțională mai mare decât în prezent; transport în comun – definirea zonei metropolitane; încurajarea realizării de zone de birouri și servicii, distribuite pe întreg teritoriul; crearea premiselor ca Municipiul Sibiu să poată candida la titlul de Capitala Verde; analizarea variantelor și domeniilor viabile în vederea diversificării echipamentelor de educație superioară».

O adevărată teorie urbanistică, pe care întâlnirea cu principalii factori interesați – din zona dezvoltării economice, a demonstrat tuturor celor prezenți, că „socoteala de acasă, nu se potrivește cu cea din târg”! Dezbaterile și opiniile celor prezenți s-au concentrat pe mai multe subiecte, unii dintre cei mai mari dezvoltatori de spații industriale incriminând prevederile dure ale vechiului PUG, extrem de greoi și deficitar, lipsit de elasticitatea necesară investițiilor pentru dezvoltarea durabilă a municipiului Sibiu. Practic, zona de vest a orașului poate fi considerată o zonă non-toxică, în imediata apropiere putând fi construită și o zonă rezidențială ce ar permite să reducem traficul zilnic dintre cartierele dormitor situate în sudul municipiului, în ultimii ani chiar Șura Mare fiind considerată un astfel de cartier al municipiului Sibiu. Discuțiile tehnice legate de indicatori urbanistici elementari au reprezentat o mare parte din dezbatere, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) și procentul de utilizare a terenului (POT) – care pentru marea majoritate a sibienilor sunt necunoscuți – fiind noțiuni care vor fi cunoscute pentru toți cei care dețin un teren pe care vor să construiască. De ce? Pentru simplul motiv că toți sibienii vor fi afectați de noile prevederi ale PUG-ului actualizat! Modificarea acestor indicatori urbanistici pentru fiecare unitate teritorială de referință (UTR) putând ajuta, dar și deteriora calitatea vieții în anumite zone ale orașului. Și nu ar trebui neglijat faptul că elaboratorii actualizării au redefinit o parte din UTR-uri, prin delimitări pe limite cadastrale, scopul fiind reglementări urbanistice omogene, evoluție istorică unitară pentru o anumită perioadă, sistem parcelar și mod de construire omogen, folosințe de aceeași natură a terenurilor și construcțiilor, regim juridic, etc. În sprijinul arh. Alexandru Cristian, a intervenit de câteva ori – pe parcursul dezbaterii – prof. univ. dr. arh. Florin Machedon, reprezentant al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București (UAUIM), care a sesizat necesitatea unor „explicații mai vulgarizante!” și clarificarea unor termeni, respectiv a modului în care s-a configurat, planificat și implementat unele din direcțiile și intervențiile de dezvoltare urbană.

La data apariției acestui articol, înregistrările dezbaterii P.U.G. au fost deja publicate, exemplele aduse de participanți fiind multiple. Chiar dacă inițial dezbaterea a avut un caracter scolastic – de tip seminar – cei prezenți nu s-au sfiit să compare noul P.U.G. ca fiind elaborat cu „biciul și zăhărelul”, sau cu o „struțo-cămilă”, cel mai mare risc prezentat fiind migrarea investitorilor pe terenurile comunelor din apropiere. S-au arătat deficiențele P.U.G.-ului, planșele cu utilități trebuind revizuite (existând zone în care realitatea este alta: planșe cu rețele de apă,canal, gaz și în realitate nu sunt și invers), precum și includerea unor zone din extravilan în intravilan, rămânând enclave (pe care nu se poate construi, fiind declarate extravilane) ce pot deveni adevărate gropi de gunoi, în viitor. Toți cei prezenți au urmărit cu atenție fiecare luare de cuvânt, acestea nefiind puține, o parte fiind spețe private extrem de importante pentru proprietarul terenului (care își propune/dorește o investiție). Pentru ca fiecare cititor al Tribunei să înțeleagă modul în care acest document programatic va influența viața cetățenilor, credem că este suficient să prezentăm unele scenarii prezentate: a construi SIBIUL NOU – proiect al tinerilor arhitecți, un orășel complet nou – în care să fie aplicate toate cuceririle tehnicii mondiale (un nou Manhattan, … al Sibiului?) – dar vechile cartiere de case să fie conservate și să nu se permită construirea de blocuri în aceste zone, nici de unități de alimentație publică sau de agrement (acestea poluând sonor și conducând la o aglomerare a traficului rutier și pietonal, sau limitând accesul la iluminatul natural, etc). Toți cei care au ridicat probleme și clarificări au fost îndrumați să depună la registratura Primăriei Sibiu, propunerea și sugestia făcută, pentru a fi consemnată și a se ține cont în actualizarea P.U.G.-ului de argumentele ridicate, astfel încât fiecare „actor urban” să participe activ la noua viziune a orașului, definită simbolic „Sibiul meu, Sibiul nostru”! Fără implicare, cum credeți că putem avea un oraș verde și rezilient, productiv și competitiv, echilibrat și incluziv? Eu sunt convins că toți sibienii își doresc un oraș bine guvernat și inteligent/ SMART!

Concluziile dezbaterii sunt relativ simple: toți cei care intenționează să construiască în următorul deceniu, în municipiul Sibiu, sunt invitați să studieze acest P.U.G. preliminar, accesând site-ul web: pug2021.sibiu.ro sau vizitând expoziția de la Centrul de Informații Turistice de la parterul Primăriei Municipiului Sibiu și consultând echipa de proiect (până în data de 17 aprilie), în fiecare zi de marți (între 12,00-14,00) și joi (între 17,00 – 19,00).

Iar pentru a fi siguri că propunerea și sugestia a fost inclusă în dezbaterea efectivă, vă recomandăm să o faceți în scris, cu mențiunea „pentru o mai bună actualizare a P.U.G. Sibiu”. Aceasta a fost – de altfel – și recomandarea doamnei primar, Astrid Fodor, care a avut răbdarea să participe la întreaga dezbatere, implicându-se activ în polemica cu dezvoltatorii imobiliari – arhitecți sau urbaniști -, și dovedind o bună cunoaștere a teritoriului și a problematicilor de urbanism. Anunțând o nouă dezbatere cu reprezentanții industriei ospitalității – HoReCa (hoteluri, restaurante, catering), prezența și implicarea activă a întărit tuturor impresia că domnia sa își va lega numele și de evoluția viitoare a Sibiului, bătălia pentru Sibiu fiind tranșată încă din această fază. (vom reveni)

Marius HALMAGHI