Tribuna
BNR majorează rata dobânzii de politică monetară de la 3,00 la 3,75 la sută pe an!

Consiliul de administraţie al 
Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de ieri, 
a hotărât următoarele: 
 majorarea ratei dobânzii de politică mone­tară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând de azi, 11 mai 2022; 
 majorarea ratei dobânzii pentru facili­tatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75 la sută, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022; 
 păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; 
 menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. 
Rata anuală a inflaţiei a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate şi combustibililor, sub impactul creşterii abrupte a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ţiţeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia şi cu impunerea sancţiunilor internaţionale.
În trimestrul I 2022, rata anuală a inflaţiei a înregistrat astfel o nouă creştere sub­stanţială (de la 8,19 la sută în decembrie 2021) şi peste aşteptări, cu o contribuţie însă mult mai modes­tă din partea componentelor exogene ale IPC, în condiţiile aplicării sche­melor de plafonare a preţurilor la energie pentru populaţie. Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de preţurile ener­giei electrice şi gazelor natu­rale pe ansam­blul trimestrului I au contra­balansat în bună măsură influenţele creşterii ample a preţului combustibililor şi a preţurilor LFO.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat considerabil trendul ascendent în trimestrului I 2022, inclusiv faţă de previziuni, mărindu-se de la 4,7 la sută în decembrie 2021, la 7,1 la sută în martie. Evoluţia ei con­ti­nuă să reflecte efectele majorărilor ample cvasi-generalizate ale cotaţiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, şi ale costu­rilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de pro­ducţie, potenţate pe plan intern de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite seg­mente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate. 
Prin urmare, creşterea accentuată a ratei anuale a inflaţiei în trimestrul I 2022 a continuat să fie determinată  de şocurile globale pe partea ofertei, amplificate în acest interval de declanşarea războiului din Ucraina şi de sancţiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternică a inflaţiei pe plan mondial, inclusiv în numeroase state europene. Astfel, creşteri mari ale ratei anuale a inflaţiei, inclusiv a celei de bază, au fost consemnate în multe ţări din Europa şi în SUA, în condiţiile unei situaţii macroe­conomice fără precedent în ultimele decenii.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţu­rilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în martie 2022 la 6,5 şi la 5,6 la sută, de la 5,0 la sută, respectiv, 4,1 la sută, în luna decembrie 2021. 

Noile date statistice 

reconfirmă compri­marea activităţii economice cu 0,1 la sută în trimestrul IV 2021 faţă de trimestrul prece­dent, ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii, evoluţie ce implică menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evoluţia PIB în cursul anilor 2020 şi 2021.
Se reconfirmă, totodată, scăderea dina­micii anuale a PIB la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, de la 6,9 la sută în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbţiei interne. În schimb, expor­tul net şi-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condiţiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor. Pe acest fond, creşterea anuală a soldului negativ al balanţei comerciale a decelerat semnificativ faţă de trimestrul III, dată fiind şi restrângerea decalajului nefa­vorabil dintre variaţia preţurilor importurilor şi cea a preţurilor exporturilor. Deficitul de cont curent şi-a mărit însă subs­tanţial avansul în termeni anuali, sub influenţa deteriorării balanţei veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7,0 la sută pe ansamblul anului 2021, de la 5,0 la sută în 2020.
Cele mai recente date şi analize indică o reaccelerare uşoară a creşterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Evoluţia PIB  din trimestrul I implică totuşi o descreştere uşoară a dinamicii lui anuale şi în acest interval, pe fondul conti­nuării manifestării unui efect de bază, după cum arată şi indicatorii cu frecvenţă ridicată.
Astfel, menţinerea cvasi-constantă a rit­mului anual de creştere a comerţului cu amănuntul şi a celui auto-moto în intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniată de scăderea puternică a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populaţiei. Dinamica anuală a producţiei industriale s-a mărit totuşi uşor, revenind astfel în teritoriul pozitiv, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat consi­derabil creşterea în termeni anuali. Totodată, majorarea ceva mai pronunţată consemnată pe ansamblul celor două luni de variaţia anuală a importurilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a exporturilor reflectă cu precă­dere efectul nefavorabil al evoluţiilor preţurilor externe. Acesta a determinat însă o accentuare semnificativă a creşterii deficitului comercial faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar mai modestă a deficitului de cont curent, în condiţiile ameliorării balanţei veniturilor secundare, inclusiv pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
În acelaşi timp, efectivul salariaţilor din economie şi-a prelungit ascensiunea uşoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor evoluţii neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata şomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7 la sută, vizibil peste valorile pre-pandemice şi semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat însă creşterea, inclusiv în debutul trimestrului II, rămânând totuşi semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp 
s-au redresat în aprilie, mai ales în comerţ şi servicii - probabil şi ca urmare a ridicării restricţiilor de mobilitate -, dar mai modest în industrie, inclusiv în contextul efectelor şi incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite. 

Pe piaţa financiară, 

principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar au conti­nuat să crească relativ alert în perioada recentă, sub impulsul majorării ratei dobânzii de politică monetară din aprilie, precum şi pe fondul controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit ori şi-au accentuat traiectoria ascendentă, inclusiv sub influenţa unei noi deteriorări a sentimentului investitorilor financiari faţă de pieţele din regiune, în contextul războiului din Ucraina, dar şi al expectaţiilor privind creşterea relativ mai alertă a ratei dobânzii de către Fed. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creş­­terea în martie şi pe ansamblul trimes­trului I 2022. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în luna aprilie.
Dinamica anuală a creditului acordat sec­torului privat şi-a stopat ascensiunea în mar­tie, dar la un nivel deosebit de înalt, de 15,7 la sută (15,8 la sută în februarie), în contextul intensificării puternice a activităţii de cre­ditare, mai cu seamă pe segmentul socie­tă­ţilor financiare, şi cu un aport în creştere, dar relativ modest, al programelor guverna­mentale. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se mărească, ajungând la 72,7 la sută.
În şedinţa de ieri, Consiliul de admi­nistraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2022, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată evidenţiază o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei infla­ţiei, în condiţiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaşte o amplă revizuire suplimentară în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, sub impactul puternic al şocurilor globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei. 
Astfel, rata anuala a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 şi să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază şi în condiţiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflaţiei va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior şi va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului ţintei la finele orizontului prognozei.

Determinante pentru noua 
perspectivă a inflaţiei 

sunt majorările mult mai ample antici­pate ale preţurilor alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi ale preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice, al căror impact inflaţionist va fi însă atenuat sub-
s­tanţial până în martie 2023 de schemele de plafonare a preţurilor la energie pentru consumatorii cas­nici, dar se va evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din corecţii probabile ale cotaţiilor mărfurilor energetice. 
Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei, schemelor de plafo­nare a preţurilor la energie extinse până în luna martie 2023, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor materiilor prime, mai ales a celor agroalimentare şi ener­getice, precum şi din acutizarea/prelungirea bloca­jelor în lanţuri de producţie şi apro­vizionare, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.
Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică însă considerabil şi incer­titudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele poten­ţial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, pre­cum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin afectarea economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu im­pact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
O sursă importantă de incertitudini şi riscuri rămâne, de asemenea, absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente progra­mului Next Generation EU, care este condi­ţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.
Incertitudini şi riscuri sunt însă asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură econo­mică şi socială dificilă pe plan intern şi global, marcată puternic de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.

Deosebit de relevante 

sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria. 
În şedinţa de ieri, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest mo­ment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ex­trem de ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 sută pe an, de la 3,00 la sută pe an, începând cu data de 11 mai 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75 la sută pe an, de la 4,00 la sută pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facili­tatea de depozit la 2,75 la sută pe an, de la 2,00 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi utilizează instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.
Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 12 mai 2022, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de ieri va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 mai 2022, la ora 15:00. 
Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 iulie 2022.





comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
Abonamente

Filarmonica de Stat Sibiu

EVENIMENT TV
visa medica
Tribuna
TURSIB