Spitalului Județean: 174 de posturi de medici vacante. Un alt tip de radiografie a sistemului

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Un document transmis Tribunei de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu (SCJUS) arată că instituția are nu mai puțin de 174 de posturi de medici vacante și ca sunt specialități-cheie în care necesarul de personal, potrivit organigramei, este de 4, 5 sau chiar de 11 medici (medicina internă și radiologie, medicina de urgență și oncologie, respectiv cardiologie).

Situații asemanătoare se regăsesc, păstrând proporțiile, și în alte unități medicale din judet, acolo unde, efectul lor este cu adevarat grav pentru comunitate.

REALITATEA EXPLICATĂ

Numărul de 174 de posturi vacante este mare, însă nu atât de mare încât să dea peste cap activitatea SCJUS. În plus, acesta nu este rezultatul unei organigrame gândite în birourile Consiliului Județean (autoritatea tutelară) sau ale direcțiunii, ci este efectul unor prevederi legale care vizează numărul de paturi, dar și celebra deja anvelopă salarială.

De altfel, probabil, anvelopa este motivul pentru care SCJUS, în anul 2025, cel în care posturile nu au fost blocate, nu a făcut angajări în acord cu cele peste 100 de posturi libere.

Spitalul Județean are nevoie de medici, asta e limpede, în 2026, însă, angajările sunt blocate de celebra Ordonanță trenuleț. Ministerul Sănătății intenționa să propună un Memorandum de deblocare a angajărilor și pentru acest an, însă greu de bănuit, în contextul crizei politice, ce se va întâmpla.

Totuși, potrivit surselor Tribuna, centralizarea necesarului de posturi care urmau să fie trecute în Memorandum cuprindea aproximativ 70 de posturi pentru SCJUS, ceea ce poate indica nevoia reală la nivelul instituției.

FOTOGRAFIA MOMENTULUI

Pe lângă cele 174 de posturi vacante, situația la SCJUS este următoarea, potrivit informațiilor solicitate de Tribuna și transmise de spital: 813 medici angajați, la care se adaugă 3 medici pensionari care au ales să rămână în sistem. În ultimii trei ani, au fost angajați 9 medici primari, 37 de medici specialiști, un medic dentist și 329 de medici rezidenți.

Cu alte cuvinte, Sibiul nu stă rău. De altfel, nici motive nu ar fi. Sibiul este în centrul țării, este atractiv profesional, iar investițiile Consiliului Județean Sibiu în cele trei spitale ale sale, cele mai mari din județ, au fost considerabile. Iar salariile nu sunt rele, mai ales de la un anumit nivel de experiență în sus.

Tribuna a publicat, în decembrie 2024, o situație completă a salariilor, din care reieșea că veniturile medicilor sunt de ordinul zecilor de mii de lei lunar.

Medicii, deci, caută SCJUS, iar SCJUS ar avea loc (nu și posibilitate legală, însă) să-i ia. Dar în comunități mai mici lucrurile stau diferit. Din informațiile Tribuna, la Mediaș, există un singur medic cardiolog care face față cu greu întregii activități. Al doilea post este vacant.

În medicina de familie, situația este și mai complicată. La Ațel nu există medic de patru ani, în ciuda eforturilor Primăriei și apelurilor repetate, și nu este singura veste proastă: cel mai probabil, realitatea nu se va schimba!

Specialiștii în domeniu au explicat pentru Tribuna că, în general, pacienții se reorientează rapid atunci când medicul lor se retrage din activitate. În maximum șase luni, toți cei care au rămas fără servicii (așa cum a fost cazul Ațel) s-au înscris pe alte liste, la cabinete fie apropiate de locurile de muncă, fie din localitățile învecinate. Calculele sugerează că un medic, în Ațel, ar avea nevoie de 1500 de înscriși pentru a-și face lista, lucru care se poate întâmpla în timp sau deloc. Cine, deci, ar risca sperând că pacienții risipiți s-ar întoarce?

MEDICII, DAR NU DOAR EI

Revenind la realitățile celui mai mare spital al județului, numărul de medici reprezintă un aspect dintr-un cotidian deloc simplu. Prevederile legale sunt atât de complexe, modificările acestora atât de dese, iar situația financiară atât de dificilă, încât, uneori, sistemul pare mai bolnav decât pacienții.

Un alt aspect este numărul de angajați în posturi precum asistenți, infirmieri și brancardieri. Și aici statul a emis judecăți care nu se pot potrivi mănușă peste tot. Bunăoară, SCJUS este spital multipavilionar, asta înseamnă că drumurile infirmierilor și brancardierilor sunt dese și… lungi, diferit față de un alt tip de unitate medicală. Legiuitorul, însă, aplică același minim/maxim de personal aplicat la numărul de paturi. Așadar, pe lângă lipsa medicilor, indiferent că este vorba de 174, de 70 sau de mai puțin, lipsa asistenților, a brancardierilor și a infirmierilor este mai mult decât notabilă.

CE PRODUC FACULTĂȚILE

Vârsta medicilor din SCJU Sibiu este relativ scăzută, majoritatea încadrându-se în intervalul 35–44 de ani, o generație activă, aflată în plin parcurs profesional. De asemenea, în cadrul unității activează 642 de medici rezidenți, aflați în formare. Este un colectiv tânăr, iar facultățile din această parte a țării ar putea acoperi necesarul, teoretic.

La admiterea din 2025, Facultatea de Medicină din cadrul ULBS a pus la dispoziție 520 de locuri la licență (dintre care 174 fără taxă) și 45 de locuri la master. Ca o paranteză, cererea a fost aproape dublă: peste 900 de absolvenți de liceu. La Târgu Mureș, 632 de candidați au concurat pentru 180 de locuri bugetate și 60 cu taxă, iar la Cluj numărul candidaților a depășit 2.300.

Câți dintre aceștia rămân, ar rămâne în țară – aceasta este întrebarea care face diferența între teoretic și practic.

Așa după cum am arătat, nu salariile sunt problema. Astăzi, probabil, problema o reprezintă blocajul, iar deasupra sa, restul realităților: mediul de viață, nivelul de performanță al instituțiilor publice, corupția. Toate acestea fac ca tinerii medici să aleagă alte țări.