Spitalul caută o firmă care să poată face mâncare pentru pacienți în fosta bucătărie. Daniel Chelcea: „Vă dați seama ce înseamnă să cumperi pătrunjel pe SEAP?”

Pacienții internați în Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu ar putea primi, în câteva luni, mâncare preparată în bucătăria proprie, așa cum s-a întâmplat până în 2022. Asta doar dacă unitatea medicală va reuși să încheie un contract cu o firmă care să accepte să își desfășoare activitatea în fosta bucătărie a spitalului, unde să aducă echipamentele și personalul, fiind pus la dispoziție doar spațiul.

„În urma discuțiilor pe care le-am avut cu firma și a analizelor pe care le-am făcut, ideea de a găti cât mai aproape de spital este esențială. Pentru că cu cât distanța este mai mare, cu atât lanțul de căldură pe care trebuie să îl suporte mâncarea poate să fie neconform. Dacă dintr-o bucătărie ciorba pleacă la 70 de grade, la noi ajunge la 50. Și aici mai stă. Până ajunge pe secții există riscul ca își schimbe caracterele. Asta s-a și întâmplat.  Categoric gătitul și porționarea într-o zonă din spital sau proximă spitalului este o ipoteză de lucru. La asta lucrăm. Amenajăm fosta bucătărie în vederea unei posibile colaborări cu orice firmă care vine la licitație să își desfășoare activitatea aici până când vom fi capabili să internalizăm. Să și prepare mâncarea aici. Să vină cu utilaje și personal, noi punem la dispoziție spațiul. Ceea ce s-a și întâmplat o bună perioadă de timp, între 2007 și 2022. Dar după ce va fi terminată reabilitarea termică. Discutăm de câteva luni”, a declarat managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, dr. Daniel Chelcea.

Firma care prepara hrana a anunțat că renunță la contract

În data de 6 mai, la ora 9:18, conducerea SCJU Sibiu a primit un e-mail de la firma care avea contract pentru servirea mesei pacienților, prin care a informat că masa de prânz nu o să o mai livreze.

„Am reunit comitetul director, am luat decizia să găsim un furnizor, l-am găsit, care și-a îndeplinit atribuțiile din contract. În momentul de față, cu acest furnizor lucrăm până când vom termina procedura de licitație, pe care o vom lansa în termenul cel mai scurt. Există o perioadă, de o săptămână – două, în care vom analiza tot ce a mers prost în acest contract până acum pentru a putea să modificăm caietul de sarcini în așa fel încât să reducem riscurile, nu să le facem dispărute, dar să le reducem în așa fel încât să avem nișțe riscuri învățate și ceea ce s-a întâmplat să nu se mai repete, după care vom lansa o licitație publică  la fel cum a fost lansată și anul trecut în luna februarie – martie și l-a terminat în luna mai, când câștigătorul a fost firma aceasta, care a fost singurul participant. Îmi doresc foarte mult să nu mai fie un singur participant, să fie mai mulți, astfel încât să putem să facem o selecție cât mai bună. Nu este un termen, dar îmi doresc să fie cât mai rapidă, pentru că nu vreau să existe stare de incertitudine”, a mai spus dr. Chelcea.

De ce nu poate avea spitalul propria bucătărie?

Firmei care a renunțat fără preaviz la contractul de preparare și servire a mesei pacienților i s-a dat un certificat constatator negativ care se poate contesta în justiție, astfel că nu va putea participa la următoarea licitație.

Întrebat de ce nu poate spitalul să aibă proprie cantină, managerul Daniel Chelcea a spus că cea mai mare problemă ține de dimensiunea foarte mare a acestei unități medicale.„?

Nu trebuie să îmi dați exemplul TBC-ului, am lucrat 30 de ani în Spitalul Militar, cu bucătărie internalizată. Problema cea mai mare și impedimentul cel mai mare la SCJU este mărime. Nu am exclus internalizarea. Este o analiză făcută în sensul acest și nu pot să spun că peste 4 ani nu vom ajunge la soluția aceasta, dar nu este o soluție pentru azi. Spațiul există, este în reabilitare. Este aproape de terminarea reabilitării.  Acel spațiu nu a mai fost funcțional timp de 6 luni pentru că acolo s-a lucrat. Posibil ca ipoteză de lucru, dar pe termen lung. O bucătărie utilată minimal e undeva la jumătate de milion de euro.  Dimensiunea spitalului face ca anumite procese din cadrul gătirii hranei să fie extrem de complexe”, a explicat Chelcea.

„Vă dați seama ce înseamnă să cumperi pătrunjel pe SEAP?”

O altă problemă ține de birocratizare și de lipsa de personal. Dacă spitalul ar avea propria bucătărie, ar trebui să aibă și propriii angajați, iar în plus ar fi nevoie de un birou special de achiziții.

„Aprovizionarea este încă o problemă: un spital mic se poate duce la piață să își cumpere, poate face o achiziție directă. La dimensiunile și la volumul de hrană care se dă în spitalul județean toate aceste achiziții nu se mai pot face direct, ci prin proceduri. Vă dați seama ce înseamnă să cumperi pătrunjel de pe SEAP? Acolo ajungem. Majoritatea spitalelor mari din țară au externalizat. Spitalele mici se pot descurca. Sunt multe de luat în calcul: va trebui să am un birou de achiziții pe bucătărie. Asta înseamnă personal. Va trebui să angajăm personal pentru bucătărie.  Știți cu cât trebuie plătit un bucătar? Salariu de muncitor calificat, pentru că așa este în organigramă. Asta înseamnă 3500 de lei. Să fim serioși. Credeți că vine cineva la banii ăștia?”, a mai explicat dr. Daniel Chelcea.

În Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu sunt distribuite, în medie, 600 de porții de mâncare pacienților internați.