Joi, 2 iunie, de Ziua Eroilor şi de sărbătoarea Înălţării Domnului, bisericile din frumoasa comună Răşinari au fost pline de enoriaşi. Au venit să se roage, în zi de mare sărbătoare, pentru moşii şi strămoşii lor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru o Românie liberă şi prosperă.
În memoria acestora, un grup de răşinăreni inimoşi, au pus la cale construirea unui monument al eroilor durabil, din beton armat, placat cu marmură. 
Deşi bate spre 80 de ani, răşinăreanul Emil Pârpăriţă nu-şi arată vârsta, e dinamic, activ şi croit să învingă mereu greutăţile. 
El îşi aminteşte: "Era în anul 1982. La Bucureşti s-a întrunit în sala mare a Liceului "I. L. Caragiale", comitetul de sprijin al "Fiilor satului", cam 200 de persoane. Între multe alte probleme s-a discutat şi despre nevoia construirii unui monument trainic al eroilor Răşinariului. Atunci s-a ridicat Vasile Roman şi a zis: "Gata cu vorbele. E nevoie de fapte. Eu dau 100 de lei pentru monument". Gestul a fost urmat şi de alte donaţii. Ăsta a fost începutul, îşi aminteşte Emil Pârpăriţă, care continuă: "Împreună cu arhitectul Achim Coman, tot răşinărean şi el, am reuşit să creăm în timp 7 variante ale monumentului, care s-au afişat la Primăria Răşinari. S-a aprobat varianta actuală, pe care ne concentrăm acum. Apoi, nu mult înainte de Revoluţia din decembrie '89, a avut loc o nouă întâlnire a Fiilor satului, în care s-a hotărât proiectarea în detaliu a viitorului monument chiar vizavi de Biserica din Deal. La intervenţia actriţei Ilinca Tomoroveanu pe lângă ministrul de atunci al Culturii, regretatul actor şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, ne-am dus, cu primarul de atunci Bucur Goţa, în Capitală şi proiectul ni s-a aprobat pe loc. Lucrând în acei ani în Germania, am făcut calculul cu dimensionarea pieselor de structură, pe care le-am predat regretatului consătean Ioan Telegar, care făcuse coordonarea execuţiei în faza de structură. Odată structura ridicată s-au creat uşoare neînţelegeri care au stopat buna realizare a finisajelor, prevalând ideea românească "las' că merge şi aşa". Dar nu era cazul să facem încă un lucru de mântuială! Dumnezeu mi-a dat putere şi încăpăţânare ca un berbec ce sunt, să revin şi să mobilizez toată lumea pentru finalizarea lucrărilor (placarea cu marmură). Elementele de marmură le-am comandat la firma condusă de fostul ministru Adrian Videanu care ne-a făcut câteva înlesniri pentru crucea de la căpătâiul episcopului Vasile Stan, care îşi doarme somnul de veci lângă marele mitropolit Andrei Şaguna. E bine de ştiut că toate demersurile şi lucrările făcute n-au presupus nici o recompensă pentru mine! Monumentul acesta va fi, cu siguranţă, ultima lucrare din viaţa mea de constructor şi sper să-mi dea Dumnezeu sănătate să-l pot invita pe Î.P.S. Laurenţiu la evenimentul sfinţirii. Fiind la Răşinari, de Ziua Eroilor, împreună cu părintele Ioan Şovrea şi cu primarul Bogdan Bucur am inspectat şantierul viitorului monument, angajându-mă să finalizez finisările pas cu pas. Estimez că răşinărenii vor mai contribui cu 95.000 lei pentru finalizarea întregului monument. Aşa să ne ajute Dumnezeu!" (M.B.)