Sibiul la cutremurul din 4 martie 1977: „Clădiri cu fisuri sau avarii ușoare”

Acum 48 de ani, pe 4 martie 1977 la ora 21.22 și 22 de secunde, a avut loc cutremurul de care aveau să-și aducă aminte până astăzi românii trecuți de prima tinerețe. Chiar și bunicii sibieni de acum, deși neatinși direct de dezastrul celor 7,2 grade magnitudine, își aduc, totuși, aminte că s-au mișcat candelabrele și s-au clătinat bibelourile. 

Cutremurul a durat 56 de secunde, iar bilanțul  dezastrului  totalizează peste 1500 de morți (1391 în București / 1424 conform altor surse). A fost cea mai mare catastrofă înregistrată în România pe timp de pace.

Era vineri seară, iar la televiziune se difuza, de la  ora 20.00,  filmul bulgăresc ˝Dulce și amar˝ . Unii dintre sibieni erau, deci, în fața televizoarelor. Alții, se aflau încă în sălile de cinema. Ultima proiecție a zilei la cinematografele din municipiul  Sibiu  (Pacea, Arta, Tineretului, Independența, 7 Noiembrie) avea loc la 20.30. Erau, firește, și sibieni care mergeau spre casă de la muncă sau după alte activități. Începuseră, spre exemplu,  deja, întâlnirile organizate în întâmpinarea zilei de 8 Martie. Bunăoară, la Casa de Cultură a Sindicatelor începuse la ora 17.00 o adunare festivă, urmată de un amplu program artistic susținut de organizațiile Uniunii Tineretului Comunist  și de pionieri din municipiul Sibiul. Tot acolo și tot cu acea ocazie, clubul Femina organizase o expoziție de pictură.

La radioul public, pe programul 1 (cel mai ascultat) era difuzată emisiunea ˝Muzică pe adresa dumneavoastră˝.

Informația că ceva de proporții s-a întâmplat a început să circule cu rapiditate imediat după cutremur  și era alimentată de lipsa informațiilor oficiale.  Spre exemplu, la radio, prima știre  a fost difuzată la ora 0.30 , atunci când s-a dat citire comunicatului Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al P.C.R. referitor la seism. 

La București, alimentarea cu energie electrică a radioului public ca și a tuturor celorlalte instituții fusese întreruptă, iar acolo unde au intrat în funcțiune generatoarele, reluarea activității a fost condiționată de starea în care se aflau angajații și clădirile. Continuând același exemplu, radioul românesc nu a emis timp de patru minute după cutremur, iar apoi, toate cele trei programe centrale  au transmis muzică simfonică ore în șir.

Televiziunea nu a mai reintrat în emisie după ora cutremurului, în acea seară.

Sibienii cu rude sau prieteni în București încercau să afle, telefonic, informații.În zadar, însă:  rețeaua în Capitală era la pământ.

Mai trebuie spus că Sibiul era la nici doi ani de la inundațiile catastrofale din zona  de nord a județului.

A doua zi, pe lumină, lucrurile devin ceva mai clare. Tribuna, singurul ziar al Sibiului, își modificase prima pagină dată deja la tipar și reușise, astfel,  împreună cu cei de la Poligrafie, să ofere în zori principalele  informațiile oficiale: instituirea stării de necesitate, stare de alarma pentru unitățile Ministerului de Interne, obligativitatea cetățenilor de a participa la acțiunile de înlăturare a efectelor etc.

În Sibiu nu se înregistraseră efecte dramatice. Asta, însă, devenea informație oficială câteva zile mai târziu, atunci când aveau să se încheie acțiunile de evaluare.

˝ … s-a constatat că seismul nu a afectat construcţiile de pe teritoriul judeţului nostru, decât într-o foarte mică măsură. Este vorba de o singură casă de locuit care prezintă pericol de prăbuşireşi de unde au fost mutaţi locatarii, de 39 locuinţe care prezintă unele fisuri, au suferit uşoare avarii clădirile unor şcoli din mai multe localităţi, patru unităţi comerciale, cîteva biserici şi monumente istorice˝ – titrează Tribuna din 8 martie 1977.

Sibienii, însă, se mobilizaseră! Zilnic se trimiteau spre Bucursti cantități impresionante de ajutoare de tot felul. Întreprinderea de Rețele Electrice, CFR-ul sibian, marile fabrici – toate ajutau cum puteau. Peste 2000 de donatori de sânge s-au înregistrat la Sibiu între 5 și 7 martie 1977. Întreprinderea de industrializare a laptelui de la Sibiu a trimis de îndată la București 5.000 kg  de brânzeturi şi 93.000 litri de lapte, iar Întreprinderea pentru industrializarea cărnii, 32.000 kg preparate din carne.

Ulterior, în săptămâna imediat următoare, au mai plecat spre Capitală 216,2 tone făină albă și peste 25 tone de  mălai. 

În prima zi de după cutremur, Sibiul trimisese la București 35 de tone de pâine. 

O parte dintre marile fabrici ale județului  și-au asumat program de lucru- schimb complet  și duminica sau program prelungit  pentru a crește producția și a putea sprijini, astfel, economia națională. Altele, pur și simplu s-au mobilizat. Fabrica de mobilă din Sibiu, spre exemplu, anunța că 7-12 martie devine săptămână-record și că se vor realiza, în plus, 30 de biblioteci ˝Nevada˝ şi  260 birouri. S-a întâmplat la fel în cazul producțiilor de țesături de tot felul sau de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte – toate crescute considerabil în acea lună martie. 

S-au aflat la București imediat după cutremur specialiști de la Independența, ICEMENERG sau Gaz Metan, dar și de la alte întreprinderi ori institute din Sibiu,  pentru a-și ajuta colegii. 

Contul ˝1977 ˝ pentru ajutorarea sinistraților a fost deschis la  Filiala județeană CEC Sibiu pe data de 10 martie, iar a două zi, pe 11 martie, totaliza depuneri de 26.850 lei. O zi mai târziu, totalul însuma 93.433 lei , din 252 de depuneri individuale. Ulterior, angajații de la Tribuna și de la  ˝Die Woche˝ au contribuit cu 25.000 lei, iar cei de la Revista Transilvania cu 8.000 de lei. În fine, cea mai mare parte a salariaților acelor timpuri au donat 2% din retribuții pentru Contul 1977.

Sibiul a avut, după 1977, un aport și la construcția a ceea ce este astăzi orașul Zimnicea. Sau, așa cum spuneau atunci autoritățile, la ˝reconstrucția˝Zimnicei (realitatea fiind aceea că autoritățile locale de acolo au raportat pripite la București  distrugerile,  demolând apoi, din proprie inițiativa, clădiri pentru a corespunde raportărilor inițiale). De la Întreprinderea de Construcții Montaj din Sibiu două loturi de constructori (zidari, dulgheri, betonişti, fierari-betonişti, instalatori, buldozeriştişişoferi)  au participat la realizarea a 400 de apartamente noi in Zimnicea. 

În cutremurul din 1977, printre cei peste 1500 de morți, se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț și  interpreta Doian Badea, soțul acesteia și cei doi copii.

N. EREM