Sibiul IT: între rezultate reale și iluzia tehnologiei „de vitrină” Maturizarea ecosistemului tech înseamnă mai mult decât tehnologie

Tehnologia validată în piață versus tehnologia „de vitrină” este una dintre liniile de tensiune care traversează dialogul cu prof. dr. Remus Brad, președintele Sibiu IT Cluster. Interviul evidențiază, în esență, un discurs despre maturizarea ecosistemului tech sibian. Nu vorbește doar despre tehnologii, ci despre ce lipsește pentru ca o comunitate IT locală să devină un sistem economic coerent: colaborare, finanțare, incubare, legătură cu universitatea, produse proprii și criterii reale de impact. Dincolo de exemplele de soluții software deja folosite în administrație, sănătate sau business, miza reală este alta: poate Sibiul să treacă de la competență tehnică și proiecte disparate la un ecosistem capabil să genereze proprietate intelectuală, startup-uri scalabile și valoare economică susținută?

Tehnologia promite mult, dar companiile locale au nevoie de rezultate operaționale clare. Care sunt, în opinia dumneavoastră, tehnologiile care funcționează deja în companiile din ecosistemul Sibiu și care sunt încă mai mult marketing decât valoare reală?

R.B.: Dacă vorbim despre partea de marketing, cred că un indicator relevant este faptul că o bună parte – undeva la 60–70% – dintre softurile folosite de administrațiile locale din România provin de la companii din Sibiu. Aici sunt câteva exemple pe care le-aș menționa: SOBIS, Mindsoft, Gama IT. Toate acestea au dezvoltat soluții utilizate în procesele administrative de zi cu zi.

Gama IT, de exemplu, membră a Sibiu IT Cluster, are un soft folosit de spitale din România – Atlas – prin intermediul căruia se gestionează pacienții, fișele medicale și rezultatele analizelor. Acesta se integrează și cu partea de tip PACS, unde investigațiile în format digital sunt atașate fișei pacientului.

Dacă ne uităm și la ce este vizibil public, cum ar fi site-ul Primăriei Sibiu, vedem că multe dintre aceste soluții sunt deja implementate. Există și componentă de marketing, desigur – important nu este doar să creezi un produs, ci și să știi să-l vinzi.

Un alt aspect esențial este depășirea barierei locale. Nu mă refer doar la Sibiu sau România, ci la faptul că trebuie să mergem mai departe, astfel încât produsele românești să devină branduri internaționale, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Bitdefender.

Deci ați spune că industria IT din Sibiu livrează mai degrabă valoare reală?

R.B.: O parte din ea, da. Există însă și o componentă care lucrează, să spunem, pe bază de proiect – outsourcing. O parte dintre companii funcționează în acest regim: vin proiecte, se lucrează pe ele, se finalizează și apoi se trece la următorul.

Sigur, există specializări: unii lucrează pe sisteme embedded, alții pe baze de date sau sisteme de gestiune. Industria este destul de nișată.

În ecosistemul Sibiu vedem câteva tehnologii care generează rezultate operaționale clare: soluții de automatizare software (RPA), aplicații web și mobile B2B, analitică de date aplicată înlogistică și producție, precum și soluții de securitate cibernetică utilizate efectiv în companii.

Ce indicatori concreți folosește sau va folosi Sibiu IT Cluster pentru a demonstra impact economic real – proiecte generate, venituri, produse lansate, startup-uri scalate?

R.B.: Sibiu IT Cluster este relativ tânăr. Asociația a fost înființată acum patru ani, iar clusterul propriu-zis este mai recent. Am creat această structură tocmai pentru a putea accesa proiecte dedicate clusterelor și suntem membri în Asociația Clusterelor din România.

În prezent, încercăm să obținem certificarea ESCA (European Secretariat for Cluster Analysis) – pornind de la nivelul Bronze, apoi Silver și Gold. 

Ce presupune certificarea ESCA? 

R.B.: Aceasta vizează modul de organizare și funcționare al clusterului, precum și documentația aferentă. Este un prim pas pentru a putea colabora cu alte clustere internaționale.

Revenind, în ceea ce privește impactul, ne uităm la indicatori concreți: numărul de proiecte lansate (și, ulterior, câștigate), dar și numărul de activități organizate. Până acum am organizat aproximativ 19 evenimente, cu peste 600 de participanți. Nu sunt cifre comparabile cu evenimente de masă, dar nici nu ne adresăm unui public larg, ci unei comunități de specialiști.

În principal, urmărim proiectele, fondurile atrase și evenimentele organizate.

Recent ați fost ales președinte al Sibiu IT Cluster. Care sunt direcțiile strategice pentru perioada următoare?

R.B.: Atât asociația, cât și clusterul au pornit pe ideea unui model „quadruple helix”, în care îmbinăm business-ul, antreprenoriatul, educația și comunitatea. Prin comunitate înțelegem nu doar actorii instituționali, ci și societatea locală în ansamblu, inclusiv administrațiile locale.

Scopul este să creăm valoare adăugată pentru orașul și județul Sibiu, prin dezvoltarea comunității IT. Am observat că, deși se generează profituri importante, companiile nu colaborează suficient între ele. Tocmai această barieră vrem să o depășim.

Un pilon esențial este educația. Nu doar pentru că eu sunt cadru didactic, ci pentru că membrii clusterului își doresc o implicare activă în formarea tinerilor. Ne confruntăm cu migrația specialiștilor către centre precum Cluj sau Timișoara și vrem să păstrăm aceste resurse în Sibiu.

Acest lucru se poate face prin conștientizarea faptului că există oportunități locale comparabile ca salarii, condiții și perspective de dezvoltare.

Este acest lucru valabil și pentru startup-uri? În aceste centre de care ați amintit – Cluj sau Timișoara – există diverse oportunități pentru finanțarea startup-urilor.   

R.B.: Da. Am înființat Sibiu Startup Hub, sub egida asociației și a clusterului, tocmai pentru a sprijini antreprenoriatul. Observăm că există multe idei bune, inclusiv premiate, dar care nu trec de faza de concept.

Provocarea este transformarea ideii într-un produs și, ulterior, comercializarea acestuia.

Apropo de idei, aproape jumătate din cererile de brevet provin din universități, dar multe nu ajung în piață. Care e rolul clusterului în reducerea acestei rupturi dintre cercetare academică și industrie? 

R.B.: Cercetarea se face în mare parte în universități, cercetători sunt cadrele didactice, prin intermediul proiectelor, laboratoarelor, dar totul ajunge la studenți. Lucrăm împreună cu studenții și îi formăm în direcția respectivă. 

Problema este că multe idei rămân la nivel de proof of concept.

Uneori, bariera este finanțarea sau lipsa unui partener potrivit. De aceea organizăm evenimente precum Tech Meetup, care are loc lunar la Biblioteca Astra – un spațiu de întâlnire și schimb de idei pentru comunitatea pasionată de IT.

De asemenea, organizăm conferința Sibiu Innovation Days, la a VI-a ediție, pe care dorim să o extindem într-o Sibiu Innovation Week, concentrând mai multe evenimente într-o singură săptămână. În plus, avem zilele acestea Sibiu CyberSecurity Dialogues, care aduc nume importante din domeniul securității cibernetice. Aceste inițiative creează contexte pentru lansarea și dezvoltarea ideilor, precum și conectarea cu potențiali finanțatori. 

Important este avem o educație antreprenorială la nivelul studenților și să le promovăm ideile înspre zona de finanțare. 

Cum poate Sibiu IT Cluster să ajute concret invențiile dezvoltate în mediul universitar să evolueze către TRL9 și comercializare? 

R.B.: Un exemplu este hackathonul „Open Your Mind”, finanțat prin agenda Primăriei Sibiu, unde anul trecut am avut peste 130 de participanți din toată țara. Unele echipe câștigătoare au ajuns ulterior în competiții naționale, precum Innovation Labs, unde au obținut premii.

Acest traseu – de la idee la produs – începe să se contureze.

Este Sibiul o pepinieră pentru astfel de echipe în tech?

R.B.: Da. Avem exemple concrete, inclusiv echipe de liceeni de la Brukenthal care au performat la nivel internațional și au câștigat competiții.

Deocamdată nu avem capacitatea de a finanța direct aceste idei, dar lucrăm la proiecte cu Agenția de Dezvoltare Regională (n.r. ADR) Centru pentru a crea un incubator de afaceri.

Remus Brad, președintele Sibiu IT Cluster

Pe agenda dumneavoastră se află înființarea unui incubator de afaceri în tech?

R.B.: Da, cert, este. Alături de acest incubator vizăm și alte oportunități conexe incubatorului, pe care vrem să le finanțăm prin call-urile deschise de ADR Centru. 

Inteligența artificială domină discursul public. Din experiența dumneavoastră, câte proiecte AI din companiile locale ajung în piață și câte rămân proof-of-concept sau exerciții de imagine?

R.B.: AI-ul a fost intens mediatizat, iar multe concepte sunt prezentate ca produse, deși sunt încă în stadiu experimental. În afară de LLM-uri, utilizate pe scară largă, multe aplicații rămân la nivel de concept.

Ca orice tehnologie emergentă, AI-ul trece printr-un ciclu de hype. O parte din aceste inițiative vor dispărea, dar altele vor rămâne și vor aduce progres real.

Ce-i foarte important este să înțelegem că variantele de AI trebuie să fie testate și certificate. N-am vrea să avem o mașină care să conțină un modul AI și care, la un moment dat, să spună: Ups, am greșit. În practică, vedem implementări concrete precum chatbot-uri sau soluții de create de Papervee sau Smartbill. De exemplu, aplicații care scanează facturi și extrag automat datele. Acestea sunt aplicații reale ale AI-ului.

Cum ar putea clusterul și ecosistemul IT din Sibiu să sprijine IMM-urile tech locale să creeze proprietate intelectuală proprie și nu doar să presteze servicii externalizate. Ați amintit mai devreme de exodul creierelor sau a talentelor din această zonă pentru a lucra la multinaționale, care asigură venituri mai mari.

R.B.: Prin proiecte de finanțare și prin crearea unui ecosistem complet: educație, formare, finanțare și suport pentru dezvoltarea produselor. Am depus deja un proiect în acest sens la ADR Centru – este în evaluare – și pregătim altele, inclusiv pe zona de smart city. Vom mai depune unul pe zona de clustere inovative. 

Noi nu marșăm pe direcția aceasta educațională din lipsă de alte direcții pentru a performa. Strategia noastră este să construim de jos în sus – să formăm acea masă critică, cu care să progresăm și să susținem dezvoltarea de produse proprii.

Într-un context în care Cluj, Timișoara sau București atrag majoritatea investițiilor tech, care este avantajul competitiv real al Sibiului și cum intenționați să-l transformați într-un diferențiator economic? 

R.B.: Eu sper că vom recupera această diferență. Dar nu aș spune că suntem, într-un fel, în dezavantaj față de centrele mari, care, de altfel, au beneficiat de finanțare și vizibilitate. Totuși, avem și atuuri: suntem un oraș compact în ceea ce privește specificul industriei, cu o comunitate unită. Nu suntem fragmentați din perspectivă educațională. Avem o universitate puternică, colaborări cu Academia Forțelor Terestre – membră a Sibiu IT Cluster –  și o relație bună cu administrația locală. Această coeziune ne oferă un avantaj în dezvoltarea ecosistemului.

(de la st. la dr.) Cătălin Mihacea, Remus Brad

Care ar fi trei rezultate măsurabile pe care ați dori să le lăsați la final de mandat și ar demonstra că Sibiu IT Cluster a trecut dincolo de networking și vizibilitate la impact economic real și inovare valorificată? 

R.B.: Ne dorim să atragem resurse financiare din cel puțin trei surse de finanțare, să susținem cel puțin 20 de startup-uri care să lanseze produse pe piață și să organizăm un număr semnificativ de evenimente relevante pentru comunitate. Așa cum am organizat DevOps Days, vom continua și cu alte evenimente în domeniul cybersecurity, care să fie dedicate și specialiștilor. 

O ultimă întrebare la care studenții dumneavoastră cred că și-ar dori să afle răspunsul: folosiți AI în activitatea de zi cu zi și în ce scop?

R.B.: Da, folosesc AI, dar cu discernământ, filtrând rezultatele pe care le obțin. Am testat mai multe platforme – Claude, Gemini, Grok și clasicul ChatGPT – și am observat că pot genera uneori informații inexacte, inventate.

Le folosesc pentru sumarizare sau pentru explicații, dar verific întotdeauna rezultatele prin propriile cunoștințe. Utilitatea este însă foarte mare, iar progresul este evident.

Interviu publicat în ediția print din 19 martie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară