Sibiul, în liga mare a gastronomiei de la sat. Locul 4 în România după numărul de Puncte Gastronomice Locale

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

De la șase Puncte Gastronomice Locale (PGL) în toată România, în 2018, la peste 740 în 39 de județe, în 2026. Județul Sibiu a ajuns pe locul al patrulea la nivel național, după Tulcea, Brașov și Cluj, cu 53 de gospodării în care turiștii pot mânca preparate făcute după rețete ale locului, cu ingrediente locale, direct de la oamenii care le păstrează. Iar povestea nu se oprește la mâncare: două dintre PGL-urile sibiene au primit, în ultimii doi ani, recunoașteri naționale pentru felul în care transformă gastronomia locului în patrimoniu viu.

Ideea Punctelor Gastronomice Locale a pornit de la o realitate simplă: în multe sate românești exista deja infrastructura necesară pentru a primi turiști la masă, dar lipsea un cadru legal care să le permită gospodăriilor să transforme ceea ce deja făceau pentru familie și prieteni într-o mică activitate economică, menită să păstreze și să promoveze specificul fiecărui loc și să ofere turiștilor o experiență cât mai autentică a locurilor pe care aleg să le viziteze.

De la masa din gospodărie la fenomen național

Conceptul a fost dezvoltat în România în jurul anului 2016 de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, împreună cu instituțiile responsabile de siguranța alimentară și agricultură, iar primele PGL-uri au apărut în 2018. Unele județe, printre care și Sibiul, au transformat PGL-urile într-o componentă importantă a turismului rural. Datele arată o evoluție rapidă a acestor tipuri de afaceri de familie. Astfel, în 2018 erau doar șase PGL-uri în România, iar numărul lor a crescut la 41 în 2019, ajungând la 78 în 2023 și la peste 740 în 2026, potrivit datelor publice ale Ministerului Agriculturii privind evoluția rețelei.

Sibiul a devenit una dintre capitalele gastronomiei rurale

Județul Sibiu a intrat relativ devreme în această poveste culturală. Primele puncte au fost autorizate încă din 2019–2020, iar în 2024 erau deja 26 de PGL-uri în județ. În doar alți doi ani, numărul a crescut spectaculos, aproape dublându-se, astfel că datele actuale indică 53 de astfel de puncte înregistrate în județ.

Sunt gospodării răspândite în localități precum Cisnădioara, Gura Râului, Alămor, Jina, Cârțișoara, Sadu, Arpașu de Sus, Moșna, Mălâncrav, Alma Vii, Richiș sau Biertan. Unele duc mai departe și promovează gastronomia săsească, altele bucătăria din Mărginimea Sibiului sau din Țara Oltului, iar altele au ales să construiască o experiență autentică în jurul produselor crescute și cultivate chiar în gospodărie, pe care le vând turiștilor pentru acasă.

Nicoleta Ocneriu, ghid turistic în cadrul programului „Anii Drumeției”, spune că succesul acestor Puncte Gastronomice Locale în Sibiu se datorează faptului că acestea s-au suprapus peste o infrastructură deja existentă de pensiuni, trasee turistice, evenimente gastronomice locale și sate cu patrimoniu cultural și gastronomic valoros.

„Sunt foarte mulți turiști – străini și români deopotrivă – care vor să înțeleagă specificul locului în care ajung «de la firul ierbii». Nu vor să stea toată ziua în orașe sau muzee și să mănânce la restaurantul hotelului. Iar locuitorii satelor din Sibiu au înțeles foarte bine ce îi face speciali și ce au de oferit acestor turiști. Așa că acum, un PGL nu mai este doar o curiozitate turistică. A devenit și o formă de antreprenoriat rural de succes, care permite gospodarilor să vândă legal produsele pe care doar ei știu să le facă și să ducă astfel tradiția culinară a acestor locuri mai departe”, spune ghidul turistic sibian.

Între Mărginime, Țara Oltului și satele săsești

Rețeaua sibiană de PGL-uri este interesantă pentru turiști tocmai pentru că reunește într-o singură hartă gastronomică specificul mai multor zone ale județului, de la Mărginimea Sibiului și Țara Oltului până la Valea Târnavelor și Țara Secașelor. În Mărginimea Sibiului, oferta gastronomică din aceste puncte locale se leagă firesc de oierit, de brânzeturi, de preparatele păstrate peste iarnă și de bucătăria specifică satelor de la poalele munților. În Țara Oltului apar alte produse și alte obiceiuri culinare, în timp ce satele săsești din nordul și estul județului duc mai departe o gastronomie influențată de istoria multiculturală a zonei.

Astfel, masa celor care aleg să viziteze aceste locuri nu mai este doar o necesitate între două obiective turistice, care completează oferta. Devine parte definitorie din experiența locului, iar în tot mai multe sate din Sibiu mâncarea începe să fie unul dintre motivele pentru care turistul face drumul până acolo.

Ce găsește într-un PGL turistul care „fuge” de restaurante

Un Punct Gastronomic Local nu este un restaurant sătesc de dimensiuni mici și nici o pensiune care a adăugat câteva mese în curte. Este, în primul rând, o gospodărie sau o mică exploatație agricolă în care activitatea gastronomică rămâne legată de loc și sezonalitate, de ceea ce produce gospodăria și de felul în care se gătește în comunitatea respectivă. Conceptul impune și o limită care îl diferențiază radical de un restaurant: un PGL poate servi cel mult 15 persoane simultan, ceea ce păstrează relația directă dintre gazdă și cei care vin la masă.

Nici meniul nu este unul de restaurant. Regulile PGL-urilor limitează oferta, astfel încât mâncarea să rămână legată de ceea ce produce și pregătește gazda în acea zi, nu de o bucătărie clasică „à la carte”. Mănânci ceea ce mănâncă și gazda, în funcție de sezon, de produsele pe care le are și de specificul locului. Cu alte cuvinte, turistul nu vine să comande „ceva tradițional”, ci vine să vadă, să guste și să înțeleagă ce înseamnă tradiționalul în gospodăria respectivă.

Astfel, legumele din grădină, ouăle, laptele, brânzeturile, carnea, fructele sau conservele făcute peste an pot ajunge astfel pe masa turistului nu ca elemente decorative ale unei experiențe „rustice”, ci ca parte a unui circuit local al hranei.

„Cămara Chivuței” și „Grădina cu de toate”, recunoscute național

La „Cămara Chivuței”, unul dintre PGL-urile din județul SIbiu, accentul a fost pus tocmai pe această legătură dintre mâncare și memoria locului. Gospodăria de pe Valea Sadului, a devenit unul dintre exemplele sibiene de valorificare a patrimoniului gastronomic prin conserve, rețete și produse pregătite după obiceiurile locului. În 2025, „Cămara Chivuței” a fost singurul PGL din județul Sibiu care a primit titlul de „Custode de tradiții creative”, într-o selecție națională în care au fost recunoscute opt astfel de puncte. Distincția a fost acordată de rețeaua România Tradițiilor Creative pentru PGL-urile care reușesc să facă mai mult decât să ofere o masă turiștilor: să valorifice cunoașterea culturii locale, să susțină producătorii din comunitate, să pună în valoare obiceiurile și să transforme gastronomia locală într-o formă de transmitere a patrimoniului.

Anul acesta, lista recunoașterilor oficiale s-a extins. În iulie 2026, la Muzeul ASTRA din Sibiu, alte 13 Puncte Gastronomice Locale din România au fost desemnate „Păstrători de patrimoniu”, printre ele aflându-se și „Grădina cu de toate” din satul Veseud, județul Sibiu. Cele 13 puncte au fost selectate din rețeaua națională de peste 740 de PGL-uri, în urma unui apel și a evaluării unor criterii care urmăresc tocmai capacitatea acestor gospodării de a transforma gastronomia locală într-un act cultural viu.

În prezent, rețeaua România Tradițiilor Creative reunește 21 de astfel de exemple, opt identificate în 2025 și 13 în prima jumătate a anului 2026. Dintre acestea, două sunt în județul Sibiu.