Se caută soluții pentru conservarea patrimoniului iudaic din Sibiu

Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, deputatul Silviu Vexler, a venit la Sibiu pentru a stabili cu membrii comunității demersurile care se impun pentru a conserva, restaura şi salva bruma de patrimoniu care a mai rămas în Sibiu. Demersul face parte dintr-o suită de întrevederi cu toate comunitățile evreiești din România sub motto-ul ”Patrimoniul evreilor din România o componentă dar și un potențial pentru societatea civilă europeană”. 

Datoria sacră

La Sibiu intervenția deputatului a început cu sublinierea importanței promulgării legii privind predarea disciplinei "Istoria Evreilor. Holocaustul" în liceele din România, context în care președintele Federația Comunităților Evreiești din România a subliniat datoria sacră a membrilor acesteia de a păstra și a proteja memoria victimelor Holocaustului, alături de puținii supraviețuitori ai Holocaustului care mai trăiesc astăzi. Acesta a remarcat și că ”Lumea s-a schimbat cu preponderență după atacurile organizației teroriste Hamas din 7 octombrie 2023, riposta generând un val de antisemitism și ură, așa cum se poate constata și pe diferitele platforme de socializare”. Deputatul Silviu Vexler a reiterat urgentarea demersurilor pentru demararea unor lucrări de rezistență și de restaurare care se impun în Sinagoga din Sibiu, care necesită atât fonduri guvernamentale cât şi fonduri locale, așa cum s-a procedat la Oradea, sau cum se poate constata la Constanța unde lucrările de restaurare și reabilitare generală de la Sinagoga (Templul Israelit) sunt în curs de desfășurare.

Punctul geometric din istoriei evreilor sibieni 

Un alt demers pe care Federația Comunităților Evreiești din România, îl are în vedere este așa numitul ”Punct geometric din istoria evreilor sibieni”. Concret este vorba despre conservarea și restaurarea monumentelor funerare din cimitirul iudaic sibian situat în Guşteriţa (de facto ce a mai rămas din el în urma construirii unor spații imobiliarea și nu numai pe întinderea lui). În acest sens se dorește depunerea unui proiect de accesare fonduri nerambursabile oferite de Fondul Ambasadorilor SUA, care a fost întemeiat de Congresul SUA în 2001, cu scopul de a ajuta ţările eligibile din toată lumea la salvgardarea propriului patrimoniu cultural, prin care SUA susține și repectă varietatea de culturi din toată lumea. Prin aceste diligențe se dorește ca cimitirul să fie clasat ca „Parc Comemorativ iudaic.”

Exemple despre contribuția evreilor

Potrivit președintelui Federației Comunităților Evreiești din România demersul vizează și omagierea evreilor de diferite profesii care au susținut prin activitatea lor implicit România. În acest sens cei prezenți au aflat că Banca Națională a României a lansat ediția numismatică “145 de ani de la acordarea cetățeniei române lui Mauriciu Brociner, primul evreu care a devenit ofițer în Armata Română, primul evreu care a fost decorat de Statul Român și primul evreu care a primit cetățenia română, ”Chiar dacă povestea Col. Brociner aproape că s-a pierdut în istorie, exemplul său este definitoriu pentru prezența și contribuția evreilor. Reușita sa a inspirat generații întregi”. La 30 august 1877, după moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, Mauriciu Brociner a preluat comanda batalionului său și a cucerit reduta de la Grivița, fiind cel care a înfipt steagul românesc la finalul uneia dintre bătăliile emblematice ale Războiului de Independență”. Dacă vom căuta în arhiva națională vom identifica mii de astfel de exemple din diferite domenii de activitate.